Biserica „Sfinţii Constantin şi Elena”, unul din cele mai vechi monumente arhitecturale, apare în arealul spiritual la 1777, fiind o ctitorie a spătarului Constantin Râşcanu. Se spune că sfântul locaş a fost ridicat pe locul unde există încă pe la 1730 o bisericuţă de lemn. Până la 1834, biserica din dealul Visternicenilor, a avut hramul „Învierea Domnului”, apoi – „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, numită întru cinstirea memoriei ctitorului Constantin Râşcanu. Acesta a şi fost înmormântat chiar la intrarea în Biserică.