Comentariu semnat de Anatol Golea, analist politic al agentiei INFOTAG.
intrevederea dintre presedintii Moldovei si Rusiei, Vladimir Voronin si Vladimir Putin, care a avut loc saptamina trecuta la Moscova, fara indoiala a fost cel mai important eveniment politic din ultimul timp din Moldova. Nu este exclus ca acest eveniment va fi mai important chiar si de cit sarbatorirea celei de-a 15-ea aniversari a independentei Republicii Moldova. Aceasta din simplul motiv ca Republica Moldova intilneste aceasta data intr-o situatie economica destul de dificila, care a aparut in ultimul timp anume din cauza inrautatirii relatiilor cu Rusia. Embargoul instituit de Rusia la importul vinurilor moldovenesti, a legumelor, fructelor, cogniacului, precum si majorarea de doua ori a pretului la gaze naturale – toate acestea au adus in pragul falimentului mai multe intreprinderi, inclusiv a celor care formeaza de facto bugetul statului. O atare stare de lucruri a dat motiv presedintelui Vladimir Voronin sa afirme ca anume acum Moldova devine cu adevarat stat independent care trebuie sa reziste si sa-si demonstreze adevarata independenta, suveranitate si integritate teritoriala.
Nu o data presedintele a spus ca masurile intreprinse de Rusia impotriva Moldovei sint de natura politica si ca acesta este pretul pe care Moldova trebuie sa-l plateasca pentru pozitia sa consecventa in procesul de solutionare a problemei transnistrene. Ce-i drept, presedintele moldovean a adoptat o pozitie mai concilianta in ultimele saptamini. in cadrul conferintei de presa, care a avut loc inainte de vizita sa la Moscova in vederea participarii la summitul neformal al sefilor de state din CSI, Vladimir Voronin a declarat ca masurile intreprinse de Rusia poarta un caracter strict economic – chipurile piata dicteaza preturile la gaze si nu trebuie de cautat un substrat politic al problemei. Presedintele a incercat sa dea un semnal Moscovei ca Chisinaul poate si doreste sa ajunga la un compromis ce ar permite dezghetarea relatiilor.
Oficialii de la Chisinau mult timp au afirmat ca Vladimir Putin nu dispune de informatii veridice, ca este dezinformat de catre acei care nu-i pot ierta presedintelui Voronin refuzul sau de a semna Memorandumul privind solutionarea problemei transnistrene, propusa de Rusia in 2003. Mijloacele de informare in masa oficiale de la Chisinau au facut aluzie ca pentru a pune toate punctele pe „i” si a solutiona problemele e nevoie doar ca cei doi presedinti sa se intilneasca si sa discute. Despre aceasta a declarat in luna aprilie insasi presedintele Vladimir Voronin, care a anuntat in premiera ca va avea o intrevedere cu omologul sau rus in timpul apropiat.
Dar, se pare ca aceasta declaratie prematura, a condus la aminarea intrevederii ce urma sa aiba loc in primavara. Indiferent de faptul ca presa moscovita a aflat despre preconizata vizita a presedintelui Moldovei in Rusia cu o zi inainte, serviciul de presa a lui Vladimir Voronin pina in ultimul moment a refuzat sa confirme sau sa infirme informatia despre preconizata vizita.
Oficialii de la Chisinau au fost nevoiti sa depuna foarte multe eforturi diplomatice pentru a organiza aceasta intrevedere atit de asteptata de Vladimir Voronin. Si nu numai din cauza ca presedintele rus ar fi avut un program de lucru extrem de incarcat (caci, anterior, el era nu mai putin ocupat, dar in 2002 s-a reusit organizarea a 17 intrevederi intre cei doi presedinti, ceea ce reprezinta un record absolut), dar si din cauza rezistentei opuse de anumite forte interesate si de anturajul presedintelui Putin. Nu este un secret ca Transnistria are un lobby serios la Moscova, care in ultimul timp a devenit si mai puternic si face tot posibilul pentru a impiedica normalizarea relatiilor cu Chisinaul. De aceea, preconizata intrevedere s-a tinut intr-un secret strict. Cunoscutul politolog rus si prezentator de televiziune Mihail Leontev, care este un exponent al acestor forte (apropo, emisiunea sa „Odnako”, din motive de cenzura, este exclusa din timpul de eter al transmisiunii in Moldova a postului de televiziune „Pervii Canal”) in ajunul intrevederii celor doi presedinti presupunea ca „vizita lui Voronin la Moscova va fi la fel de inutila ca si a lui Saakasvili la Sankt-Petersbourg.
„Voronin, desigur, doreste multe de la Moscova. El viseaza ca Rusia sa anuleze regimul economic impus Moldovei, care nu presupune sanctiuni. Pur si simplu, noi am refuzat sa fim cumparatori exclusivi ai vinului moldovenesc, care nu mai trebuieste la nimeni. Iar pentru Chisinau aceasta este mortal” – sustine analistul politic radical al Kremlinului.
Desigur, din unele puncte de vedere el a avut dreptate. Dar nu numai chestiuni economice urmau sa discute cei doi presedinti. Era de o importanta principala sa fie coordonate pozitiile fata de o problema de maxima importanta – cea transnistreana. Vladimir Voronin tot timpul a afirmat ca anume aceasta problema a si condus la inrautatirea relatiilor dintre cele doua tari. Cu atit mai mult ca Moldova a dat dovada de mai multa insistenta, a obtinut internationalizarea problemei, a solutionat chestiunea privind accesul taranilor din satele moldovenesti la terenurile lor din stinga Nistrului, a inceput sa faca ordine la frontiera. Din alt punct de vedere, solutionarea crizei politice din Ucraina pe calea numirii lui Victor Ianukovici in functia de premier in ajunul intrevederii de la Moscova poate afecta serios in perspectiva pozitia Chisinaului in problema transnistreana.
inainte de intrevedere, mijloacele de informare in masa de la Moscova, scriau ca la summitul informal al CSI, in cadrul careia s-a si ajuns la intelegerea privind intrevederea respectiva, presedintele Voronin a prezentat un plan anume. Potrivit acestui plan, ambele parti vor avea posibilitate sa iasa cu cinste din situatia creata: Rusia isi evacueaza trupele din Transnistria si este de acord cu introducerea in regiunea a pacificatorilor cu mandat OSCE; Rusia anuleaza interdictia impusa la importul de vinuri si de alta productie moldoveneasca; Rusia propune un nou plan de solutionare a problemei transnistrene. in schimb, Moldova este de acord cu noul plan al Rusiei, la baza caruia vor sta unele prevederi din Memorandumul Kozak; Moldova va garanta la nivel legislativ neutralitatea sa si refuza la orice intentie de a adera la NATO, dar isi pastreaza orientarea pro-europeana; Moldova refuza la obiectiile sale fata de aderarea Rusiei la OMC.
Autorii acestor comunicate scriau ca planul lui Vladimir Voronin a fost scris de el insusi de miina si nu a fost semnat. A existat un asemenea plan – este greu de spus. Dar, judecind dupa reactiile care s-au facut auzite dupa intrevedere, discutiile au fost anume de asa natura. Aceasta a permis unor analisti si mijloace de informare in masa de opozitie sa afirme ca acesta „a fost planul de capitulare a lui Voronin in fata Moscovei”.
Informatia despre intrevederea presedintilor Vladimir Voronin si Vladimir Putin a fost destul de saracacioasa. Daca Chisinaul a acordat o atentie deosebita acestui eveniment, apoi la Moscova el a trecut aproape pe neobservate. intrevederea nu a ocupat nici pe departe unul din primele locuri in programele de stiri a posturilor de televiziune rusesti si acest lucru poate fi usor inteles, deoarece informatia era oferita exclusiv prin prisma punctului de vedere al Kremlinului. Jurnalistilor li s-a permis sa asiste doar la filmarile protocolare, in timpul carora cei doi presedinti au facut un schimb de fraze ce nu insemnau nimic. Desi, chiar si in baza acelor fraze se putea de vorbit despre o atitudine destul de rezervata a presedintelui Putin. Contrar regulilor, nici un fel de declaratii de presa dupa intrevedere nu au fost facute.
Aceasta a dat posibilitate jurnalistilor sa faca diferite presupuneri si interpretari. Judecind dupa articolele din presa rusa, Voronin a plecat din Moscova cu nimic – se vede ca la nici un fel de rezultate nu s-a ajuns. De aceea declaratiile despre reluarea activitatii comisiei inter-guvernamentale moldo-ruse privind colaborarea comercial-economica nu pot fi considerate un rezultat, deoarece pina in prezent aceasta comisie nu a adoptat nici o decizie importanta.
Presedintele ei – ministrul educatiei si stiintei a Rusiei Andrei Fursenko – le-a declarat jurnalistilor ca „a fost adoptata decizia de a relua activitatea comisiei cit mai repede posibil si ca aceasta comisie urmeaza sa examineze intreg spectrul de chestiuni ce tin de colaborarea comercial-economica, inclusiv din domeniul industrial, energetic si agricol, precum si din domeniul umanitar”.
Acum citiva ani, cind relatiile moldo-ruse abia incepeau sa se inrautateasca, Chisinaul insista asupra solutionarii problemelor anume in cadrul acestei comisii. Drept raspuns Rusia a schimbat copresedintele ei – in locul ministrului agriculturii, Alexei Gordeev, a fost numit ministrul educatiei si stiintei, Andrei Fursenko. Astfel, s-a dat de inteles despre colaborarea in ce domenii se poate de vorbit.
Daca e sa reiesim din principiul ca se memorizeaza ceea ce are loc la urma, apoi declaratia scurta a lui Fursenko vorbeste despre faptul ca Moscova ar dori sa puna accentul pe colaborarea in domeniul umanitar. in acceptia Rusiei, aceasta ar insemna protejarea intereselor populatiei vorbitoare de limba rusa, statutul limbii ruse, problemele din domeniul invatamintului – adica exact aceea cu ce trebuie sa se ocupe ministrul educatiei. Cit priveste „reluarea cit mai repede posibil a activitatii comisiei”, ea poate fi usor lasata pentru mai tirziu, dat fiind faptul ca ministrul va fi foarte ocupat cu pregatirea de inceputul unui nou an de studii. in orice caz Putin, spre deosebire de omologul sau moldovean, nu si-a convocat ministrii pentru a le da indicatii cum sa dezghete relatiile cu Moldova.
Vladimir Voronin, revenind de la Moscova, a convocat conducerea tarii si a dat astfel de indicatii. Iar a doua zi a organizat o conferinta de presa pentru a le povesti jurnalistilor despre rezultatele vizitei si despre pasii ce vor fi intreprinsi in continuare. La conferinta au fost invitati doar cei mai loiali jurnalisti, pentru a nu da posibilitate ca evenimentul sa fie interpretat din alt punct de vedere decit cel necesar conducerii.
Deja de la Vladimir Voronin jurnalistii au aflat ca Vladimir Putin de citeva ori s-a pronuntat pentru sustinerea independentei, suveranitatii, integritatii teritoriale si neutralitatii Republicii Moldova. Desigur, ar fi fost mult mai convingator daca, nu de multe ori, dar macar o data Vladimir Putin ar fi spus singur acest lucru in fata camerelor de luat vederi asa cum poate prezenta acest lucru presa loiala Kremlinului. in lipsa unor declaratii clare la Moscova, jurnalistii au trebuit sa se multumeasca cu putinul. Adica, sa-l creada pe Vladimir Voronin pe cuvint.
in afara de emotiile Chisinaului precum ca „a avut loc o discutie deschisa si pozitiva” si ca „Putin a fost deschis si a manifestat disponibilitatea de a solutiona toate problemele”, au atras atentie declaratiile despre neutralitatea Moldovei.
Aceasta tema, nu se stie de ce, a devenit foarte actuala in ultimul timp, dupa ce Moldova a semnat un plan individual de parteneriat cu NATO. Documentul nu a fost publicat, ceea ce a dat motiv pentru speculatii din partea unor forte politice si a liderilor Transnistriei. Din acest motiv declaratii despre neutralitate au facut presedintele Voronin si ministrii. Teza, indiferent de protestele opozitiei, a fost inclusa si in Declaratia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la preconizatul referendum in Transnistria. Iar acum subiectul a figurat in contextul intrevederii celor doi presedinti. Trebuie de recunoscut ca aceste declaratii par destul de stranii si este evident ca se fac pentru cineva de la Tiraspol si Moscova. Nu exista nici o necesitate „de a consolida legislativ neutralitatea” in conditiile cind acest principiu a fost inclus in Constitutie inca acum 12 ani, el nu a fost anulat si nimeni nici nu are de gind sa o faca.
in acelasi timp, nu mai putin vizibil a fost si faptul ca, in timpul vizitei la Moscova, dar si din rezultatele ei a reiesi acest lucru, a fost trecut cu vederea subiectul preconizatului referendum din Transnistria. Fara indoiala, presedintele Vladimir Voronin a abordat aceasta tema in discutiile cu omologul sau rus, dar se vede ca pozitia sa nu a gasit sustinere. De aceea, in timpul conferintei de presa de la Chisinau tema respectiva nu a fost abordata, cu atit mai mult ca in sala nu erau ziaristi care ar fi putut da intrebari incomode si necoordonate din timp.
in acelasi timp, tema referendumului in Transnistria este una dominanta si va ramine inca mult timp una de baza. Discutarea ei ar fi vorbit despre adevaratele rezultate ale intrevederii de la Moscova.
Daca Tiraspolul – dupa sfatul Moscovei – ar anula referendumul, invocind un motiv intemeiat, aceasta ar fi un adevarat rezultat. Un astfel de scenariu, care pare fantastic, ar fi o dovada a existentei unor intelegeri reale cu presedintele Putin, care ulterior ar permite solutionarea problemei transnistrene.
Daca Rusia se va comporta la fel ca si in ultimele luni, oficial sau neoficial va trimite observatori la Tiraspol, va vorbi despre „dreptul poporului transnistrean de asi alege propria soarta”, va lua act de dorinta Transnistriei de a intra in componenta Rusiei – aceasta varianta va vorbi despre faptul ca solutionarea problemei transnistrene nu are sorti de izbinda – cel putin atit timp cit la putere la Chisinau, Moscova si Tiraspol vor ramine aceleasi persoane.
Daca nimic semnificativ nu se va schimba – acesta tot este un rezultat. Aceasta va insemna ca totul decurge fara schimbari, mai devreme sau mai tirziu Moscova va ceda din pozitiile sale in problema importului de productie moldoveneasca, Chisinaul nu va fi ultima bariera in calea aderarii Rusiei la OMC. De la 1 ianuarie nu va fi exclusa o noua majorare a pretului la gazele naturale pentru Moldova. Iar procesul de reglementare transnistreana va fi si in continuare unul lent. Iar aceasta va vorbi inca o data despre faptul ca principalul rezultat al intrevederii de la Moscova este insasi intrevederea, care doar a dat motiv analistilor politici sa reevalueze situatia si sa faca unele presupuneri. // Infotag
