La mai putin de doua luni dupa referendumul pro-independenta din Transnistria, rusofonii din Osetia de Sud au decis sa actioneze intr-un mod similar. Osetia de Sud, ca si Abhazia, este o republica auto-proclamata pe teritoriul Georgiei, cu sprijinul Moscovei. Transnistria, Osetia de Sud si Abhazia sunt cele trei cazuri care au dus la aparitia termenului de «conflicte inghetate», definite de strategia de securitate a Romaniei drept un risc major
in zona Marii Negre.
Birourile de vot s-au deschis, ieri, la ora locala 8.00 (7.00, ora României), în Osetia de Sud, regiune separatista a Georgiei sustinuta de Rusia, electoratul fiind chemat sa se pronunte prin referendum asupra independentei si sa-si aleaga presedintele, a transmis AFP. Scrutinul a fost denuntat de Tbilisi si de comunitatea internationala. Aproape 55.000 de locuitori din Osetia de Sud au fost asteptati la urne, rezultatul urmand a fi un „da“ hotarat pentru independenta.
Osetia de Sud s-a separat de Georgia în cursul unui scurt conflict, în 1992, si, la fel ca Transnistria, aspira sa se integreze în Federatia Rusa. Alegatorii trebuie sa-si desemneze si un presedinte, care, fara îndoiala, va fi actualul lider al Osetiei de Sud, Eduard Kokoiti, marele favorit al scrutinului.
„Suntem determinati si vom continua sa incercam sa ne atingem scopul prin mijloace civile si pacifiste (…) pana la independenta totala a Osetiei de Sud“, a afirmat Kokoiti, la iesirea de la urne, citat de AFP.
Provocari si efecte
Georgia a anuntat deja ca nu va recunoaste referendumul, pe care îl considera o „provocare“. Gestul separatistilor intervine la putin timp dupa conflictul diplomatic dintre Georgia si Rusia, generat de arestarea unor militari rusi acuzati de spionaj.
La rândul lor, Statele Unite, Uniunea Europeana si OSCE au denuntat referendumul, ce risca, în opinia lor, sa provoace o escaladare a violentei în regiune. Moscova, insa, a sustinut ca referendumul reprezinta un raspuns la „presiunea“ exercitata de georgieni. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a apreciat ca acest scrutin nu va face decât sa sporeasca tensiunea, transmite AFP.
„Astfel de initiative nu servesc decât la exacerbarea tensiunilor în regiunea Caucazului de Sud“, considera secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice. Reamintind „sprijinul ferm din partea comunitatii internationale acordat integritatii teritoriale a Georgiei“, Scheffer cere „tuturor partilor“ interesate sa negocieze în vederea unei „reglementari politice“.
Diversiunea complotului
Contextul tensionat a fost intretinut de autoritatile regiunii separatiste, care au afirmat sâmbata ca au dejucat un complot al serviciilor secrete georgiene care viza asasinarea presedintelui Eduard Kokoiti. Potrivit autoritatilor de la Thinvali, un fost ministru al Osetiei de Sud a primit 170.000 de euro de la serviciile speciale georgiene pentru a pune în practica acest presupus complot. Alan Parastaiev, fost ministru în guvernul separatist, a fost interogat de KGB-ul oset si ar fi declarat ca serviciile speciale georgiene au propus „7,5 milioane de dolari (5,9 milioane de euro) pentru a-l lichida pe presedintele republicii, Kokoiti“, a anuntat serviciul de presa al autoritatilor de la Thinvali.
Miza pentru Romania
Presedintele roman Traian Basescu a afirmat ca securitatea în zona Marii Negre va fi un scop important al politicii externe a Bucurestiului, dupa aderarea la Uniunea Europeana, anul viitor.
„Este o responsabilitate imensa“, a spus Basescu la Sinaia, sambata, în timpul unei întrevederi cu jurnalistii straini acreditati în România. Reuters comenteaza ca, dupa aderarea României si Bulgariei la Uniunea Europeana, frontierele blocului comunitar se vor extinde pâna la Marea Neagra, o regiune traversata de rute importante în traficul de droguri si persoane.
„Suntem pregatiti sa acceptam sprijin“, a adaugat presedintele. „Exista numeroase amenintari în regiune, imigratia ilegala din fostele state sovietice, traficul de droguri si terorismul“, a comentat presedintele. O serie de diplomati occidentali si-au exprimat îngrijorarea în legatura cu posibila transformare a Romåniei si Bulgariei într-o tinta a gruparilor de crima organizata cu structura complexa, dornice sa patrunda pe teritoriul UE, adauga Reuters.
In analiza geopolitica euro-atlantica, functionarea statelor autoproclamate din Georgia si Republica Moldova este explicata prin sustinerea traficurilor ilegale, in special de armament si de persoane. / Vlad Bårleanu // Gardianul
