Diplomaţii străini, acreditaţi la OSCE, pledează pentru rezolvarea conflictului transnistrean în cadrul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a declarat reprezentantul Preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Ambasadorul Belgiei la OSCE, Bertran de Krombrugge, transmite Agenţia INFOTAG cu referire la Serviciul de Presă şi Imagine al Parlamentului.
Sîmbătă, 11 noiembrie, Preşedintele Parlamentului R.Moldova, Marian Lupu, a avut o întrevedere dedicată perspectivelor de reglementare transnistreană, cu un grup de diplomaţi acreditaţi la Consiliul Permanent al OSCE de la Viena. Bertran de Krombrugge a reiterat poziţia fermă a OSCE în privinţa susţinerii suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei.
Marian Lupu şi-a exprimat speranţa că vizita unei delegaţii atît de reprezentative a OSCE în Moldova va contribui la obţinerea de către ţările membre ale Organizaţiei a unei imagini clare asupra situaţiei din republică, în special, asupra procesului de reglementare transnistreană. Spicherul a reconfirmat poziţia legislativului moldovean referitor la reglementarea transnistreană, subliniind că problema trebuie rezolvată pe cale paşnică, cu ajutorul unui dialog constructiv şi cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a republicii. Parlamentul apreciază drept foarte importantă poziţia comunităţii internaţionale în această problemă, iar OSCE – drept un partener important în procesul de negocieri pentru identificarea unei soluţii viabile pentru problema transnistreană, a declarat Lupu.
El a amintit că poziţia tuturor forţelor politice din Parlamentul moldovean şi-a găsit reflectarea în documentul adoptat acum 1,5 ani, la începutul primei sesiuni din actuala legislatură. Marian Lupu a accentuat faptul că declaraţia adoptată atunci, privind parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor de integrare europeană, un document politic care defineşte integrarea europeană şi integritatea teritorială drept obiective strategice ale Moldovei pe plan intern şi cel de politică externă, a fost susţinut unanim de către fracţiunile parlamentare, chiar dacă acestea au alte divergenţe politice.
Preşedintele Parlamentului s-a mai referit la alte documente importante, adoptate de actualul Parlament, subliniind că poziţia Legislativului în problema transnistreană a fost exprimată clar în iulie 2005, cînd forul legislativ a adoptat declaraţia cu privire la iniţiativa Ucrainei de rezolvare a conflictului transnistrean, apelurile cu privire la criteriile de demilitarizare şi democratizare a regiunii transnistrene a Republicii Moldova, precum şi legea cu privire la principiile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului.
Noi apreciem asistenţa politică, financiară şi tehnică a comunităţii internaţionale, exprimată prin dorinţa de a institui Misiunea UE la frontieră, care şi-a dovedit eficienţa în activitate. Moldova a creat un sistem de înregistrare preferenţial pentru agenţii economici de pe malul stîng al Nistrului, pînă acum peste 240 de întreprinderi transnistrene s-au înregistrat la autorităţile abilitate din Chişinău. Autorităţile moldovene au extins pînă la 1 ianuarie 2008 termenul înregistrării întreprinderilor din regiunea transnistreană şi, după necesitate, sîntem, dispuşi să extindem şi acest termen, a spus spicherul moldovean.
El le-a mulţumit partenerilor internaţionali pentru nerecunoaşterea rezultatelor aşa-zisului referendum, organizat de administraţia autoproclamată din stînga Nistrului, pe 17 septembrie. Preşedintele Parlamentului a apreciat sprijinul organismelor internaţionale pentru poziţia Moldovei în această problemă şi a subliniat că rezultatele aşa-zisului referendum nu pot fi luate în considerare în condiţiile în care în regiunea transnistreană lipsesc cu desăvîrşire elementele democratice pentru existenţa mass-media libere, a unor organizaţii nonguvernamentale independente şi aflate în afara controlului politic, iar societatea transnistreană, de peste 10 ani, este supusă unei dezinformări agresive.
Marian Lupu a reiterat poziţia Chişinăului oficial privind necesitatea modificării actualului format de menţinere a păcii şi înlocuirea acestuia cu o misiune de observatori civili şi militari cu mandat internaţional. Spicherul a reaccentuat şi importanţa evacuării armelor şi muniţiilor de pe teritoriul din stînga Nistrului, conform angajamentelor pe care Rusia le-a asumat la summiturile OSCE. Spicherul a declarat că Moldova va menţine un statut neutru, care constituie un argument în favoarea rezolvării viabile a conflictului transnistrean şi care în nici un caz nu contravine aspiraţiilor de integrare europeană ale republicii. Totodată, el a apreciat drept extrem de necesare şi oportune proiectele care contribuie la reintegrarea socială şi economică a celor două maluri ale Nistrului, a accentuat că conflictul transnistrean nu este unul naţional, etnic sau religios, ci, mai curînd, poartă un caracter ideologic, motiv pentru care este importantă identificarea unui model de reglementare viabil care să favorizeze rezolvarea durabilă a problemei, să fortifice suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării.
Ambasadorii acreditaţi la OSCE au subliniat rolul important şi constructiv al Parlamentului Republicii Moldova în procesul de favorizare a găsirii unei soluţii viabile pentru conflictul transnistrean. Ei au apreciat că un element important în acest proces ar fi creşterea atractivităţii Moldovei pentru locuitorii din stînga Nistrului şi transformările democratice din ţară. În context, interlocutorii au abordat probleme de creare a unui cadru legislativ atractiv pentru atragerea unor importante investiţii străine în domeniile de importanţă strategică pentru Moldova.
Vuiceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, a declarat la întrevederea cu diplomaţii străini, sosiţi la Chişinău, că respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova constituie o condiţie obligatorie pentru rezolvarea conflictului, Moldova se pronunţă pentru reluarea necondiţionată a negocierilor în formatul "5+2", iar discuţiile pentru rezolvarea conflictului trebuie purtate pe baza prevederilor Planului Iuşcenko şi a documentelor adoptate de Parlamentul moldovean, în vara anului 2005.
Stratan a mai accentuat necesitatea demilitarizării regiunii transnistrene, în special, prin evacuarea forţelor militare ruse, în conformitate cu angajamentele de la summitul OSCE din Istanbul (1999) şi modificarea mecanismului actual de pacificare într-o misiune multinaţională cu mandat internaţional. Viceprim-ministrul a declarat că conducerea republicii a apreciat înalt activitatea Misiunii UE de asistenţă la frontieră, care este un catalizator al procesului şi un mediator în colaborarea eficientă a Chişinăului cu Kievul în domeniul securizării graniţelor. // Infotag