De Pavel Păduraru
Mark Tkaciuk: „Stimata noastră viitoare guvernare va avea de a face cu noi”
Mâine, Parlamentul de legislatura a XVIII-a se va întruni în prima şedinţă, la care urmează să-şi aleagă conducerea. Dacă până săptămâna trecută se credea că vom avea o nouă guvernare, ultimatumul pus sâmbătă de către PCRM Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) ne-a arătat că Voronin nu se lasă dat jos de pe cal şi că ar putea să insiste să se menţină la putere încă patru ani. Încercând să aflăm ce planuri urzesc comuniştii, i-am solicitat un interviu lui Mark Tkaciuk – cel mai enigmatic personaj din politica noastră, considerat „ideologul principal al PCRM, agent al serviciilor secrete ruse şi străine şi eminenţa cenuşie a lui Voronin”. Despre el se spune că dirijează RM din umbră, că i-a asigurat victoria lui Voronin în 2005, că îi scrie acestuia toate discursurile, că îl învaţă ce să vorbească şi cum să se comporte. Nu ştim cât de mult corespunde realităţii ceea ce ne-a spus în cadrul interviului de mai jos, dar când i-am pus această întrebare off-line, Tkaciuk şi-a făcut cruce şi a zis, în rusă: „Tot ce v-am vorbit, e adevărat”. Să vedem…
– Dle Tkaciuk, PCRM a anunţat că va negocia separat cu cele patru partide necomuniste – fie cu liderii acestora, fie cu unii deputaţi. Totuşi, se creează impresia că intenţionaţi să negociaţi doar cu unele partide din AIE. Căci, dacă după 5 aprilie Voronin i-a numit pe liberali „fascişti”, sâmbătă, la plenara partidului, calificativul a fost „escroci”. Este aceasta o chemare la dialog?
– Există frazeologia politică, care se răsfrânge şi asupra PCRM. Se spune că suntem un regim totalitar, că am fi stalinişti, dar unde aţi văzut un regim totalitar care să organizeze alegeri şi… să nu obţină majoritatea? Deci, povestea nu-i despre noi, ci despre noi toţi împreună. Da, am putea să ne înţelegem şi să ne adresăm pe nume, fără metafore şi asta va fi în folosul tuturor. Când se fac acuzaţii, ele răsună într-un anume context politic, iar când ard două clădiri de stat, cuvintele nu se aleg.
– Sunteţi convins că veţi găsi cele 13 voturi pentru a alege conducerea statului?
– Sigur că nu. Nu avem nicio siguranţă în această privinţă.
– Şi dacă liderii AIE refuză să discute separat cu PCRM, la ce să ne aşteptăm?
– În lumea partidelor politice există electoratul, pe de o parte, şi dialogul cu oponenţii, pe de altă parte. Pentru noi a fost important să trimitem un semnal susţinătorilor noştri – că suntem deschişi pentru dialog şi că nu vom împinge ţara spre alte alegeri. Dacă cei patru nu vor accepta să discute, ei se vor face vinovaţi…
– Sugeraţi să ne aşteptăm la anticipate?
– Viaţa e mult mai bogată în scheme posibile.
– E adevărat că mizaţi mai întâi de toate pe voturile PDM?
– Dacă vom vorbi în stil detectiv, eu nu pot gândi aşa şi o să ne încurcăm cu toţii. Există realitatea: partu partide au încercat să formeze o coaliţie. Ce-i rău? Nimic. Au semnat şi un document despre principiile lor. Problema e că aceste partide înţeleg că documentul lor e doar o peroraţie, ca să amintească despre existenţa lor.
– Prin ce sunt mai serioase cele cinci principii ale lui Voronin, de care PCRM se ţine morţiş, şi la ce compromis ar putea să meargă comuniştii?
– Principiile lui Voronin necesită o examinare mult mai largă, ele conţin un element foarte important – desfăşurarea reformelor anticriză. La acest capitol, noi suntem contra metodelor de şoc. Despre aceasta nu e scris în actul aşa-zisei coaliţii. Nu ne ţinem morţiş de principiile noastre, dar nu dorim o schimbare radicală a cursului politicii externe a RM. Noi vorbim de neutralitatea RM, pentru că numai aşa e posibilă rezolvarea conflictului transnistrean. Dacă alţii vorbesc despre NATO, să adauge că uită de Trasnistria. Ne dorim integrarea europeană, dar nu putem acţiona după şabloanele primitive, când aderarea la NATO deschidea calea spre UE.
– Timp de opt ani, PCRM tot a promis că va soluţiona conflictul transnistrean, şi nu s-a întâmplat. Se pare că şi peste patru ani vom auzi aceleaşi vorbe…
– Totul în lume e relativ şi, ipotetic, chiar e posibil să pierdem acest teritoriu, cum s-a întâmplat cu Osetia şi Abhazia. Însă pe noi, până la 7 aprilie, ne despărţeau milimetri de soluţionarea diferendului. Era nevoie de voinţă politică, pentru că toate mecanismele funcţionau şi aveam în premieră un consens foarte apropiat între UE, Rusia şi SUA, despre cum trebuie să fie RM. Urma să aibă loc dialogul marilor puteri – pe de o parte, Rusia, pe de altă parte, UE…
– Dacă sunteţi cea mai tare guvernare, ce vă costă să vă retrageţi în opoziţie şi să profitaţi de aceasta pentru a acumula mai multe mandate peste patru ani?
– Avem şi un asemenea scenariu, dar nu vorbim deschis despre asta. Ştim în ce formă şi prin ce mecanisme am putea intra în opoziţie – PCRM nu se agaţă de putere. Dacă nu vom găsi un numitor comun, ne vom transforma în cea mai mare fracţiune, ce-şi va manifesta caracterul în parlament, iar stimata noastră viitoare guvernare va avea de a face cu noi. Nu suntem comuniştii marginali de altădată, am guvernat opt ani şi ştim cum să procedăm. Poate am avut şi greşeli, dar fiecare putere care conduce mult timp se împovărează cu un şir de probleme. Şi atunci societăţii îi e dificil să înţeleagă cui aparţin acestea sau, poate, aşa e construită lumea. Nu zic că suntem un partid ideal, dar la această etapă suntem pregătiţi pentru dialog. Dacă cei din aşa-numita coaliţie într-adevăr sunt interesaţi de voturile noastre şi de dialog, trebuie să le fie în cot dacă îi recunoaştem sau nu. Nu i-ar costa nimic să se întâlnească separat cu noi, dacă ar fi existat unitate acolo. Aşa însă, vineri ei nu vor veni ca să prezinte o coaliţie şi un lider, ci vor forma patru fracţiuni separate. Noi nu putem merge la dialog cu ceva care nu există…
– Se crede că sunteţi unul dintre autorii proiectului Lupu. Până acum existau două versiuni: fie că vreţi să menţineţi comuniştii la putere şi să folosiţi voturile PDM, fie că urmăriţi să scăpaţi de Voronin şi să-l ajutaţi pe Lupu ca să găsească cele opt voturi – doar fiece putere care se află mulţi ani la guvernare plictiseşte…
– Desigur, plictiseşte. Despre dl Voronin nici nu vreau să comentez – aceste zvonuri sunt un fel de idiotism lansat de presă. Iar partidul care renunţă la cucerirea puterii se transformă într-un ONG. Această diavoliadă informaţională, care mi se atribuie, se bazează pe faptul că, fiind mulţi ani consilierul şefului statului, n-am avut posibilitatea să răspund învinuirilor, să fiu o persoană publică – eram doar un oarecare Tkaciuk. S-a uitat deja că şi proiectul Filat era declarat drept al meu…
– Pentru o guvernare ce deţine monopolul puterii, e o strategie politică firească să formeze şi alte partide, care să o menţină la putere.
– Nu, astfel de jocuri sunt fireşti într-o societate unde conducerea are posibilităţi de manipulare a vieţii politice. În societatea moldovenească aceasta e imposibil şi nici n-ar putea funcţiona. La noi există democraţie reală. Cunosc unele încercări, foarte nereuşite, de a forma opoziţii formale, dar nu vreau să le aduc ca exemplu. Nu ne atribuiţi nouă mai mult decât spunem… Aşa şi trebuie să citiţi: nu vrem anticipate, vrem dialog, am aşteptat să se formeze coaliţia, am aşteptat acest dialog.
– Există astăzi divergenţe în PCRM? Nu credeţi că AIE ar putea să găsească, totuşi, cele opt voturi comuniste pentru a alege preşedintele?
– Nu există divergenţe, iar cei opt se vor găsi numai dacă aşa va decide partidul.
– Dle Tkaciuk, lumea e condusă de giganţii mondiali financiari, care au interese şi în RM… Şi despre ei se presupune că ar fi provocat evenimentele din 7 aprilie. Dvs. rămâneţi la părerea că pentru 7 aprilie vina îi aparţine Opoziţiei?
– Vreţi să dezbateţi serios acest subiect? Eu nu sunt pregătit acum, dar pot să vă spun că la 7 aprilie am fost primul comentator al evenimentelor şi am povestit tot ce am văzut. Am destulă experienţă politică, încât să înţeleg că, dacă aduci oamenii în piaţă, trebuie să-i şi poţi controla, şi porţi răspundere pentru ei. Nu comentez mai mult. Mizăm mult pe o investigaţie serioasă a evenimentelor. PCRM este interesat, ca niciun alt partid, de cercetarea corectă a evenimentelor de atunci.
– Lumea nu vă crede, inclusiv pentru că unul dintre morţi, Valeriu Boboc, avea o cogeamite gaură în cap, iar ministrul Catrinici spunea că nu s-a depistat niciun semn de moarte violentă; şi pentru că ministrul Papuc afirma că tinerii maltrataţi de poliţie s-au vopsit pe piele…
– N-am auzit declaraţiile lui Papuc, dar confirm că, în ziua în care s-a constatat decesul lui Boboc, Procuratura Generală a solicitat, din iniţiativă proprie, o expertiză internaţională. Presa de opoziţie s-a făcut că nu ştie… Procuratura a înţeles că, în condiţiile dificile din acea noapte, rezultatele expertizei pot să nu fie credibile. Iar Catrinici a declarat ceea ce a aflat din încheirea medicilor…
– De fapt, se cunoaşte doar despre expertiza internaţională solicitată de avocaţii lui Boboc, care a constatat că tânărul a suferit o moarte violentă.
– Sunt chestiuni de procedură, la care nu Puterea trebuie să răspundă. Dar vă asigur că Puterea a demonstrat deschidere în rezolvarea acestei probleme prin faptul că, din primele ore, a cerut o expertiză internaţională şi a primit concluziile acesteia. Trebuie încă de văzut unde şi în ce condiţii a murit acest tânăr. Cât despre cei maltrataţi de poliţie, Procuratura a intentat zeci de dosare. Să ştiţi că la 7 aprilie, la ora zece dimineaţa, de faţă cu mine, preşedintele Voronin a dat indicaţii să nu fie folosită forţa. Recunosc, ne-am arătat nepregătiţi, după ce ne-a pervertit Roşca în 2002, cu protestele sale paşnice, la care participau 50-60 mii de oameni, dar după care nu rămânea nicio sticlă în piaţă.
– Şi acum au fost oameni de-ai lui Roşca.
– Asta voi ştiţi, noi nu.
– Aţi declarat la NIT că cele patru partide trebuie să se gândească şi la propriii alegători care, însă, au votat pentru o Modovă fără comunişti. Chemând aceste partide să se alieze într-un fel sau altul cu PCRM, le chemaţi, de fapt, să-şi trădeze electoratul, mai numeros decât cel comunist?
– Aveţi dreptate cu referire la o parte dintre alegători, dar sondajele sociologice prezintă alte date. La întrebarea pentru cine vor vota, deseori a doua alegere, chiar şi printre electoratul liberal, este PCRM. Desigur, pe liderii acestor partide îi uneşte programul anticomunist, dar alegătorii lor pur şi simplu au sperat la o schimbare. Cei care l-au votat pe Lupu nu l-au votat pe Ghimpu din convingeri serioase pentru ei. Şi invers. E o întrebare complicată şi nu e bine să amestecăm părerea elitelor cu cea a alegătorilor. Suntem cetăţenii aceleiaşi ţări şi trebuie să găsim limbaj comun. Lor nu le place că nu le-am recunoscut coaliţia, dar a cui e ea? Dacă Filat ar fi spus: „Eu, Vlad Filat, sunt liderul coaliţiei, iată adjuncţii mei, telefonul nostru, în fiece joi avem şedinţe, discutăm”… Dar aşa, le urmărim circul… Iar ei ne dau din deget: „Până când, comunişti blestemaţi, vă veţi ocupa cu totalitarismul?”. Ne simţim provocaţi la conflict, la anticipate, în care sunt cointeresate unele persoane, pe care nu vreu să le numesc, din aceste patru partide.
– Îl consideraţi pe Lupu trădător?
– Nu vreau acum să folosesc niciun fel de termeni… Campania electorală a trecut, situaţia e alta şi aprecieri de acest fel sunt inutile. Eu cred ceea ce cred.
– E adevărat că, dacă PDM ar coaliza cu PCRM, l-aţi vota pe Lupu preşedinte?
– Nu, este un tertip informaţional. Încă nu există niciun temei pentru asemenea scenarii.
– Aţi declarat, în campania electorală, că liberalii, dacă vor veni la putere, vor uni RM cu România. Chiar credeţi că aceasta e posibil în condiţiile de azi?
– Imaginaţi-vă că Mark Tkaciuk declară: Moldova trebuie să devină parte a Rusiei sau a Ucrainei. E real? Nu, dar voi mă veţi numi unionist. Iar dacă asemenea marktkaciuci ar forma un partid, v-ar apărea suspiciuni. Deşi voi vă străduiţi întotdeauna să spuneţi că am fi mâna unei alte ţări, PCRM apără suveranitatea RM.
– Voronin a acuzat România de implicare în evenimentele din 7 aprilie, ulterior procurorul general a infirmat aceste învinuiri. Dvs. credeţi în vina României?
– Întrebarea nu e pentru mine. Nu-s anchetator, nici procuror şi pot să fac doar concluzii politice. Procurorul a spus că România, ca stat, nu e implicată. Dar eu văd că, în regim on-lne, statul vecin se bucură de ceea ce s-a întâmplat la 7 aprile. Lămuriţi-i prostului de Tkaciuk, cum să creadă el că românii n-au fost de acord cu cele întâmplate la Chişinău, după ce au susţinut informaţional şi emoţional actele de vandalism? Băsescu nu a declarat că protestează contra folosirii simbolurilor româneşti, că nu are nimic în comun cu ceea ce se întâmpla aici.
– Sunteţi numit eminenţa cenuşie a lui Voronin, alţii vă consideră agent FSB, alţii mason etc. Tarlev susţine că ţara e condusă nu de Voronin, ci de Tkaciuk, ministrul Stratan afirmă că încercaţi să deţineţi controlul în orice domeniu. Care e rolul dvs. în actul guvernări RM?
– În succesul guvernării comuniste, rolul meu e modest, dar un rol uriaş îl are echipa lui Voronin, din care mă mândresc că fac parte. Să ştiţi că orice guvernare atrage întotdeauna cele mai mari canalii, care nu sunt capabile să se realizeze în alte sfere mult mai importante: ştiinţă, afaceri, cultură şi care, la rândul lor, necesită talente incontestabile. Dar important e să se menţină un echilibru. E greu să ne dăm seama dacă oamenii care lucrează pentru o putere au nevoie de talent.
– Totuşi, care din forţele financiare mondiale din exterior deţine controlul pe acest teritoriu şi, repsectiv, poate decide situaţia politică din RM?
– (Se gândeşte) Haideţi aşa… Eu sigur n-am să răspund la această întrebare, pentru că nu ştiu… Ştiu doar că nu trebuie să dramatizăm situaţia sau să ne lăsăm pradă miturilor. Cred că trebuie să fim liniştiţi, că toţi ne-am născut pe pământul acesta şi toţi vom pleca. Important e să facem mai multe pentru cei care ne vor urma.
– Vă mai întreb o dată – ne aşteaptă alegeri în 2010?
– E mai bine să fim în opoziţie, dacă nu vom găsi numitorul comun cu celelalte partide. Anticipatele ar fi o tragedie pentru RM.
