E 9 mai și sunt foarte trist, pentru că toți rușii, chiar și o bună parte din basarabeni, vorbitori astăzi pe străzi doar în limba cea rusă, nu mai pot de atîta extaz.
Cu panglici bicolore de proveniență rusească, lipite de inimă, de case și de mașini, aceștea au ocupat iar și iar, pentru a cîta oară, Basarabia.
9 mai e sărbătoarea națiunii imperialiste, a velikorușilor, adică, a celor ce vor să cotropească la nesfîrșit.
Ce avem, totuși, NOI cu EI?
Tendințe imperialiste n-avem, n-am purtat niciodată războaie de cotropire, ca dînșii, ci doar ne-am apărat stirpea daco-romană, de cîte ori am fost amenințați, NOI în urma Victoriei lui Stalin am fost smulși cu forța armelor de la pieptul Patriei-mume, încît nu mai putem, din cauza veșnic-biruitorilor, să mai revenim la EA.
Pentru noi, de fapt, această zi ar trebui să fie doar una a Durerii naționale, una a neuitării Țării și faptelor criminale ale Gen-Secilor URSS-ului, a cărei succesoare s-a declarat Rusia, care la braț cu Ucraina actuală și sunt marii beneficiari ai rapitului de teritoriu românesc.
Japonia și Finlanda au o Zi a amintirii teritoriilor istorice furate de ruși, una de doliu, iar noi, unicii pe glob, fiind nimiciți, ne-mbrăţişăm la infinit călăii.
Ciudățenie de popor, nu alta!
De la cine, oare, a răpit Rusia moşii?
De la ţoţi!
Şi de la România, mai ales!
Şi tot continuă această ameninţare din secol în secol, pînă în prezent!
Culmea ipocriziei e că NOI pentru aceasta, prin cameleonicii noştri de politicieni, îi tot mulţumim şi-o slăvim, diaboliceşte, în veci.
Aceşti politruci din toate partidele parlamentare ale Basarabiei actuale sunt şi cu ruşii ocupanţi şi cu Europa, dar pe ultima o sărbătoresc pe furiş, în altă zi, care, de fapt, nici nu e a ei! Şi o fac de frica Rusiei doar!
Cică au fondat şi o Alianţă pentru Integrare Europeană, dar tot cu ocupanţii jubilează, în numele nostru, al tuturor!
Bravo, dlor, ne-aţi scăpat, chipurile, de comunism, şi ne hrăniţi cu sărbători comuniste.
Asta-i bună, asta nu se numeşte defel deraiere de la Politica naţională şi europeană, asta se numeşte numai şi numai compromis!
Ieri toţi erau sub sutana Mitropolitului Vladimir, pentru că era Paştele ca moment electoral major.
Azi toţi sunt sub sutana Mitropolitului Vladimir, pentru că Războiul pentru ei şi pentru vladica sunt nu se ştie ce moment pacificator major.
Popor unic pe glob prin unicii săi conducători!
Popor paşnic, cu lideri şi preoţi mişunînd printre tancuri, tunuri şi arme de ocupaţie sovietică.
Popor minunat!
Iată că nici cei 20 de ani de falsă independenţă nu ne-au învăţat nimic, iar sîngele balticilor şi al gruzinilor, s-a demonstrat ştiinţific recent, nu are nimic în comun cu cel al românilor basarabeni!
România râmîne în continuare vecină cu ea însăşi, iar noi jubilăm în braţele ocupanţilor, servindu-i cu bucatele şi fetele noastre, dăruindu-le casele, inimile şi tot ce mai e din sfîrtecata de ei Ţară!
Basarabenii îşi idolatrizează călăii, basarabenii sunt un fenomen al lumii întregi!
Rusia exportă zilnic tone de identitate şovină, imperialistă, pe toate căile, iar noi, fericiţi, jubilăm, jubilăm, jubilăm!
Ptiu, ce popor mărinimos, care nu e în stare măcar să deosebească fascismul de stalinism şi fascismul de comunism…
Aplaudăm parada militarilor ruşi, de parcă aceasta ar fi mai puţin periculoasă decît cea a gay-lor …neînarmaţi.
Nu vedem în parada de la Kremlinul local şi nu numai nici o mini-ameninţare la adresa popoarelor mici, dar AVAN dornice de libertate!
Am fost, suntem şi pururi vom fi cu vajnici conducătorii noştri, ce sunt şi cu Ruşii ocupanţi, şi cu Europa, şi cu Minciuna şi cu Adevărul, şi cu Dumnezeu, şi cu Mamona. Amin?
Conducători de 30-42 de ani, ce se opun lui M. Ghimpu, ce le-ar putea fi tată, dar nu şi lui Voronin, care le este …strămoş.
Şi cîtă dreptate avea Al Tănase,ca şi M. Godea, cînd au criticat Alianţa pentru teama de… reforme?
Reforme realizate, în primul rînd, în scăfîrlia politicienilor noştri, şi-apoi în cea a societăţii ce-i veşnic alege.
Această teamă eu aş numi-o: de Adevăr. Pentru că dacă e să fie o zi a amintirii crimelor istorice, la care am fost supuşi de ruşi, atunci culoarea unei panglici ar fi trebuit să fie nu una de import şovin, ci una ALBĂ, a porumbelului păcii, pentru că veteranii ce-au servit drept carne de tun nu trebuie divizaţi în români şi sovietici, pentru că nici morţii nu merită să fie inferiori şi superiori, cei sovietici fiind înmormîntaţi peste cei români, şi asta chiar în Memorialul Gloriei Militare.
Pentru că n-ar trebui să existe doar popoare făcătoare de Istorie, şi doar popoare răpite de Istorie, mai bine zis: de satrapii Istoriei!
Pentru că Ziua de 9 mai e cea a Victoriei într-adevăr pentru Rusia şi Ucraina, iar pentru noi e o zi a trecutului extrem de dureros, pentru că Ziua de 9 mai poate fi cea a Victoriei şi pentru noi, basarabenii, în sfîrşit, poate şi trebuie să fie Ziua Viitorului nostru şi a Speranţei acestui pămănt sfîşiat de toate hienele Istoriei.
Uneori şi cu acordul deschis şi triumfător al nostru, al celor etern sfîşiaţi!
Ca să nu ajungem într-o zi pe peronul Clipei strigînd, precum poetul Mircea Dinescu: “Opriţi Istoria, cobor la Prima,/ Opriţi la staţia: Doamne-Fereşte!”
…E 9 mai şi sunt foarte trist…
