De Larisa Muntean/ Chişinău / Moldova.ORG/ — Criminalitatea, neavându-și de fapt originea pe teritoriul țării noastre, și-a creat un mediu destul de favorabil pentru dezvoltarea sa, fie cu sprijin din exterior, fie cu ajutorul localnicilor.
Relații criminale cu Republica Moldova le avea unul din cei mai influenți membri ai organiziției teroriste kurde PKK, Aktay Mehmet Resit, care a fost capturat și extrădat de autoritățile române la sfârșitul lunii mai, 2011, Turciei, după ce autoritățile din această țară l-au dat în căutare internațională pentru implicarea în mai multe atentate, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Astfel, activitatea acestuia a atins și hotarele republicii noastre în mai multe sectoare ale terorismului.
Surse din cadrul Milli İstihbarat Teskilatı (MIT), principalul serviciu de informații al Republicii Turce au declarat pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS, că acesta a efectuat o serie de deplasări în Republica Moldova, inclusiv în regiunea separatistă transnistreană, informații neconfirmate de autoritățile de la Chișinău. Sursele citate au mai subliniat că Aktay Resit ar fi avut legături comerciale cu cetățeni ai Republicii Moldova, precum și cu alți cetățeni turci și irakieni, de etnie kurdă, domiciliați în fosta republică sovietică.
Deasemenea există rețeaua de droguri pe rutele Turcia-Italia-Olanda și Turcia-Germania-Franța, membrii cărora lucrează cu membri importanți ai structurilor PKK din România și Republica Moldova, cu care se ține legătura telefonică (aceștia cunoscând bine limba turcă și satisfăcător limba kurdă), după cum arată interceptările făcute de SRI, dezvăluite de mass-media de la București.
Surse oficiale din cadrul MIT, au declarat, că PKK folosește teritoriul Republicii Moldova pentru coordonarea unor acțiuni de anvergură în statele Uniunii Europene (UE) și a Comunității Statelor Independente (CSI), Moldova fiind o punte între Est și Vest. Aceste acțiuni sunt menite să asigure finanțarea activității structurilor PKK, implicate într-un sângeros război cu autoritățile de la Ankara. Sursele MIT citate au estimat la aproximativ 100-120 numărul de membrii și simpatizanți activi ai PKK, aflați momentan pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea separatistă transnistreană.
Potrivit surselor oficiale din cadrul MIT, citate anterior de agenția de presă KARADENIZ PRESS, o serie de cetățeni ai Republicii Moldova sunt implicați în ample acțiuni criminale, menite să asigure finanțarea PKK, inclusiv traficul de droguri, în special cocaina columbiană, către statele UE și CSI.
Astfel cetățeanul Republicii Moldova, Vasile R., din orasul Cahul, a fost identificat de MIT ca făcând parte dintr-o grupare PKK, specializată pe traficul de droguri și de persoane din Turcia, statele CSI și alte țări asiatice, către UE, grupare care a asigurat, în anul 2010, un venit de aproximativ 6-7 milioane de Euro pentru PKK. Conform surselor citate, cetățeanul Republicii Moldova a fost implicat și în acțiuni „comerciale” ale PKK din Romania, Italia și Portugalia, acesta având și cetățenia lusitana.
Un alt caz documentat pe larg de Milli İstihbarat Teskilatı (MIT), este cel al cetățeanului Republicii Moldova, Sergiu L., din orasul Edineț, care pe parcursul anilor 2008-2010, împreună cu mai mulți cunoscuți membri ai PKK au deschis o serie de firme în regiunea Padova din Italia, prin care au efectuat operațiuni de spălare a fondurilor obținute de structurile PKK din Italia și Austria în urma traficului de persoane și de droguri, inclusiv cocaina, acțiuni stopate în urma cooperării dintre autoritățile italiene și cele de la Ankara.
Conform surselor MIT, un aspect important al racolării cetățenilor Republicii Moldova de către PKK este cel al legitimării prezenței unor membrii PKK în statele UE, unde mulți cetățeni din fosta republică sovietică și-au legalizat statutul mult mai usor față de membrii PKK, proveniți din Turcia, Irak sau Siria. Astfel, potrivit datelor MIT, PKK a platit până la 10 mii de euro unor femei din Republica Moldova, domiciliate in Italia pentru ca acestea să accepte casătorii formale cu membrii ai PKK.
Sursele citate au dat exemplul Svetlanei M., originară din orașul Comrat (UTA Gagauzia), și care a domiciliati câțiva ani în orașele Adana și Istanbul din Turcia, unde a fost recrutată de PKK, și care recruta femei din Republica Moldova și Ucraina pentru astfel de acțiuni. Oficialii MIT au mai declarat că au documentat mai multe cazuri de acest fel în Italia, existând însă suspiciuni întemeiate că această practică afectează și comunitățile cetățenilor moldoveni din Spania și Portugalia.
La rândul lor, surse oficiale din cadrul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, au declarat, în exclusivitate pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS, că SIS monitorizează permanent activitățile membrilor PKK pe teritoriul național al Republicii Moldova, iar unor suspecti le este interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova.
Sursele oficiale din cadrul SIS au mai declarat că activitatea de monitorizare și prevenire eficientă a activității PKK în Republica Moldova este grav afectată de către existența conflictului transnistrean și imposibilitatea autorităților constituționale de la Chișinau de a-și exercita prerogativele legale în Transnistria și pe sectorul de frontieră moldo-ucrainean, controlat de autoritățile secesioniste de la Tiraspol.
