Chişinău / Moldova.ORG/ — Cu ocazia sărbătoririi a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, Prim-ministrul Vlad Filat s-a adresat autorităţilor României să susţină transportarea şi expunerea la Chişinău, în cadrul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie, a steagului marelui Domnitor, Ştefan cel Mare.
“Recuperat de la Mănăstirea Zografu, din Grecia, în 1917, restaurat timp de şapte ani şi prezentat recent publicului, acest vestigiu istoric de unicat al gloriosului nostru voievod ar conferi o semnificaţie distinctă şi inedită manifestărilor oficiale prilejuite de sărbătorirea, pe 27 august 2011, a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova şi a două decenii de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Chişinău şi Bucureşti”, se menţionează într-o scrisoare de-a lui Vlad Filat adresată omologului său român, Emil Boc.
Acesta mai relatează că apreciază valoarea acestui exponat şi autorităţile guvernamentale îşi asumă responsabilitatea de a-l păstra în condiţii tehnice şi de securitate maxime.
În acest context, anterior, şi Ambasadorul Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, şi-a exprimat speranţa că relicva va fi expusă şi la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie din Chişinău.
"Îmi exprim speranţa că nepreţuita piesă de patrimoniu va face cât mai curând posibil încă un drum – unul cunoscut foarte bine de către marele domnitor – drumul spre Moldova, drumul spre Muzeul de Istorie de la Chişinău", a spus Iurie Reniţă.
"Vă asigur că există toate condiţiile ca acest steag să facă drumul pe care cu toţii ni-l dorim. Va trebui să punem la punct doar detaliile tehnice, dar acolo unde există bunăvoinţă nimic nu poate să stea în cale", i-a răspuns directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Menţionăm că în primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general al României la Salonic, G. C. Ionescu, şi cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, Regatul Român a recuperat acest preţios obiect de la Mânăstirea Zografu de pe Muntele Athos.
În martie 1917, consulul comunica Ministerului Afacerilor Externe că generalul francez i-a predat drapelul, care, ulterior, a fost trimis Legaţiei României de la Paris la bordul unui vas de război francez. Iniţiativa recuperării preţiosului obiect a aparţinut marelui om politic Ion I. C. Brătianu (1864 – 1927).
În cele din urmă, pe 22 februarie 1920, Ministerul de Război preciza că steagul lui Ştefan cel Mare a fost predat Marelui Stat Major, pentru a fi depus la Muzeul Militar.
Potrivit lui Oberländer-Târnoveanu, steagul se afla "într-o stare deplorabilă" când a fost recuperat şi astfel a rămas până când a fost restaurat de MNIR, timp de şapte ani şi jumătate, cu fonduri din bugetul propriu de câteva zeci de mii de euro. Restaurarea a fost realizată de specialistul Sidonia Macri. Steagul a intrat în patrimoniul MNIR la înfiinţarea acestuia, în 1970.
Iniţial, broderia steagului a fost lucrată pe suport de mătase, dublată cu o ţesătură din in. Suportul din mătase s-a degradat de-a lungul timpului şi a fost înlocuit de către călugări, din neştiinţă, cu catifea de calitate inferioară, prin decuparea şi lipirea cu clei organic a broderiei pe noul suport, intervenţie total necorespunzătoare, care a afectat starea originară a piesei.
Numai îndepărtarea acestui clei, ordinar, de tâmplar, a durat mai mulţi ani, a precizat directorul MNIR. El a mai menţionat că, dacă nu s-ar fi acţionat şi nu ar fi fost demarat procesul de restaurare, generaţia actuală ar fi fost ultima care ar fi văzut acest obiect.
