Interviu cu politologul Leonid Litra, cercetător la "Institute of World Policy", expert IDIS „Viitorul”.
Cum apreciați reacția Uniunii Europene la evoluțiile politice de la Chișinău?
Reacţia UE este clară, dar puţin timidă. Mă refer la faptul că UE ar fi trebuit să intervină mai serios la începutul acestei crize şi nu atunci când aceasta a căpătat un caracter ireversibil. Chiar dacă acum există presiuni din partea UE şi ale altor state membre mecanismul de auto-distrugere a AIE a fost declanşat. Mai mult ca atât, reacţia UE, care cel puţin public se rezumă la apeluri de consolidare, seamăna foarte mult cu reacţiile pe care le avea faţă de certurile din alianţa oranj din Ucraina. Totuşi, cel mai deranjant fapt pe care îl observăm este că Moldova este retrogradă, fiind practic pusă, chiar la ultima întrevedere a Parteneriatul Estic, pe picior de egalitate cu Georgia şi Armenia în ceea ce priveşte progresul în relaţiile cu UE. Şi aici vina nu este doar a birocraţiei europene, este şi vina conducerii RM care a promis, fără a avea garanţii, foarte multe succese: regim liber de vize cu UE pâna la sfârşitul lui 2012, Acordul de Asociere cu UE semnat la summitul de la Vilnius, etc.
Poziția Partidului Liberal a fost una cât se poate de discutată și controversată. Cum puteau să procedeze liberalii în situația creată pentru a nu-și păta imaginea?
Eu cred că poziţia tuturor partidelor din AIE a fost foarte controversată. Decizia Liberal Democratilor de a părăsi Alianţa a fost contorversată, decizia Democratilor de a vota demisia guvernului la fel a fost contorversată, şi Liberalii la fel au poziţii controversate. În situaţia în care se aflau orice poziţie era să fie considerată controversată, din aceasta cauză, cred că Liberalii au procedat corect. Ceea ce însă deranjează în discursul public al PL este faptul că acesta practic solicită amânarea încheierii negocierilor asupra zonei de liber schimb cu UE pe motiv că aceasta va pune în dificultate agenţii economici din RM. Conţinutul mesajului PL are sens, având în vedere ca acordul de liber schimb la faza inţială va genera dificultăţi pentru oamenii de afaceri, însă nu e clar de ce Dl Ghimpu vorbeşte despre aceste lucruri atunci când acordul e aproape negociat. Astfel de sugestii şi-au avut locul acum un an în urmă.
În presa din occident au apărut recent materiale precum că UE acordă prea mulți bani corupților din Moldova și ar trebui să regîndească finanțarea. Credeți că își va revizui UE atitudinea față de Moldova, în special la partea financiară?
Mai întâi aş vrea să atrag atenţia că argumentele expuse în conţinutul acestor materiale sunt foarte îndoielnice. Articolul (de ex: publicat în theparliament) care a fost citat de zeci de entităţi media este un pseudoarticol cu multe argumente care nu sunt veridice, nici factologic şi nici documentate. Eu cred că cineva „are grijă” ca istoria de succes a Moldovei, care încă nu a fost de succes, nici să nu devină. În al doilea rând, nu cred că UE îşi direcţionează asistenţa în RM în baza unor articole din presă, mai ales dintr-o presă anonimă. Există mecanisme şi evaluări clare din partea UE care determină volumul asistenţei.
De ce Federația Rusă a fost atât de „zgârcită” în declarații vis-a-vis de cele întâmplate la Chișinău?
Federaţia Rusă nu intervine atunci când lucrurile „merg aşa cum trebuie” şi fără implicarea lor. Mai mult ca atât, stilul Kremlinului de a dialoga este unul mai discret, ei preferă să facă mai puţine declaraţii şi mai multe acţiuni, fără a invita presa.
Negocierile privind conflictul transnistrean ar putea fi afectate de situația politică complicată creată la Chișinău?
Ceea ce am învăţat în ultimii ani este că poziţia aşa-ziselor autorităti din Transnistria nu depinde de situaţia din Chişinau. Unicul lucru care se schimbă este faptul că liderii de la Tiraspol au un argument în plus pentru a stopa progresul pe anumite dosare. De obicei, în periaode de criză politică la Chişinau, liderii transnistrieni spun că nu e clar cine e interlocutorul lor în Moldova şi nu e clar ce se întâmplă. Important e ca negociatorul din partea Moldovei să-şi continue activitatea indiferent de criza poltică.
În eventualitatea unor alegeri anticipate, care dintre partide vor avea de câştigat cel mai mult de pe urma situaţiei politice create?
Conform estimarilor oferite de sociologi, benefeciarul nr 1 al acestei crize este Partidul Comunistilor, pentru că este singurul partid care are potenţial de creştere în contextul scandalurilor din fosta alianţă. Dar probabil PCRM nu trebuie să se grăbească să deschidă şampania având în vedere ca alegerile îi vor pune şi pe ei în dificultate, pentru că în cei 8 ani de guvernare comunistă lucrurile nu au mers mai bine decât acum. Mai mult ca atât, chiar dacă PCRM va obţine cel mai bun rezultat în eventualul scrutin parlamentar, este puţin probabil ca comuniştii vor avea voturile necesare pentru a forma guvernul de sinestătător.
Putem vorbi de o „renaştere” a Alianţei în contextul actual?
Şansele unei noi alianţe există doar că aceasta este puţin probabilă în condiţiile în care negocierile pentru crearea noii Alianţe au loc simultan cu atacurile reciproce ale partidelor. Sper ca liderii alianţei pot amâna reglarea personală de conturi până la alegerile de la sfârşitul lui 2014.
