Pirkka Tapiola este noul şef al Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău. La începutul mandatului său în Moldova, Ambasadorul a oferit un interviu în exclusivitate pentru Moldova.ORG. Urmăriţi mai jos partea a doua a interviului. Prima parte o puteți accesa aici.
Moldova.ORG: Reprezintă Transnistria o piedică în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova?
Pirkka Tapiola: Nu-mi place să formulez problema în astfel de termeni. Situaţia din Transnistria este o chestiune importantă pentru dezvoltarea regiunii. Eu n-aş privi la ea ca la un obstacol, ci mai degrabă m-aş uita la ce soluţii avem nevoie. Nu sunt aici pentru a identifica probleme. Noi cunoaştem problemele. Eu sunt aici pentru a identifica soluţii şi a lucra într-o manieră inclusivă.
Aş spune că Transnistria – dacă mergem în direcţia corectă şi găsim soluţia corectă – este o oportunitate atât pentru viitorul Republicii Moldova cât şi pentru regiunea transnistreană. Pentru populaţie este o oportunitate de a-şi construi un viitor mai bun, cu o economie mai puternică, cu curse de transport şi tranziţie de o calitate mai bună. Aceasta este, de asemenea, o oportunitate pentru relaţia strânsă dintre Moldova şi Uniunea Europeană.
Moldova.ORG: Moldova se apropie de momentul parafării Acordului de Asociere cu UE în luna noiembrie. Care sunt cele mai mari realizări, dar şi eşecuri de până acum ale Moldovei? Ce mai rămâne de făcut pentru a ajusta sistemul la standardele UE?
Pirkka Tapiola: Să începem prin a defini Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb. Adeseori vedem în această regiune aşteptarea unei minuni, crezându-se că la un moment dat un eveniment legendar va avea loc şi va schimba totul peste noapte.
Ce reprezintă aceste acorduri? Este sunt instrumente de transformare. Ele formează cadrul în care noi putem lucra împreună pentru a moderniza şi sprijini această tranziţie. Ajutorul financiar actual al UE este de 41 Euro pe cap de locuitor în Moldova. Acesta este cea mai înaltă cifră din vecinătatea imediată bazându-se pe indici pe cap de locuitor. Acest număr ne ajută să ne bazăm pe principiul „more for more” (mai mult pentru mai mult). Deci, noi ţinem cont şi de acest lucru. Noi nu spunem doar că aveţi nevoie de reforme atunci când vedem că acestea sunt necesare. Noi suntem aici pentru a le sprijini financiar.
Care sunt realizările Moldovei? Suntem foarte impresionaţi de viteza cu care am reuşit să ducem negocieri într-o manieră atât de eficientă, într-un loc în care voinţa politică de a-şi asuma angajamentul implementării normelor europene a fost prezentă.
Moldova rămâne pe poziţia de frunte în cadrul Parteneriatului Estic. Cu toţii ne dorim ca toate procesele de dezvoltare ale unei societăţi în tranziţie să decurgă mai rapid. Mai trebuie să se lupte împotriva corupţiei, să se efectueze reforma justiţiei într-o manieră holistică – de fapt, aceleaşi priorităţi pe care le-am menţionat anterior.
Am văzut paşi în această privinţă, dar este nevoie de mai multă viteză şi de mai mulţi paşi concreţi. Este foarte important a se înţelege tipul ofertei UE de asociere politică şi integrare economică. Este o ofertă de încurajare.
Acestea ţin de un viitor pe termen lung şi implică o anumită doză de management care pot fi puse în aplicare dacă guvernul şi oamenii din Moldova se folosesc de aceste oportunităţi, implementează reforme şi acorduri. În acest proces ar putea exista şi momente dificile, dar până la urmă e vorba de construirea unei baze total diferite, mai sustenabile, mai ferme și mai viguroase care va oferi oportunități.
Alte oferte v-ar putea da oferi beneficii pe termen scurt, dar s-ar putea ca acestea să nu ajute țara să înainteze pe termen lung. Aceasta este o chestiune foarte importantă pentru care trebuie să demonstrați un puternic simț al unității pentru a trage țara înainte.
Moldova.ORG: Este Uniunea Europeană capabilă să sprijine producătorii vinicoli moldoveni pe fondul embargoului impus de Rusia?
Pirkka Tapiola: Răspunsul parvine din experiențele anterioare, acesta nefiind primul embargo impus vinurilor moldovenești. În anul 2006 am crescut contingentul de mărfuri în materie de importuri. Dacă e să ne uităm la cifrele de exporturi pe care le oferă guvernul, la acea vremuri cam 77-78% din vinurile moldovenești mergeau spre Rusia. Acum această cifră este de 28%.
Deci, ce s-a întâmplat între timp? În primul rând, am majorat contigentul de import. Totodată, se poate observa un mai mare angajament prin împrumutul oferit de Banca Europeană de Investiții pentru sporirea calității vinului.
Când am început să lucrez cu Moldova în 2005 aveați vinuri bune, dar acum aveți vinuri excelente. Și au trecut mai puțin de 10 ani. Piața de export s-a schimbat. Consider că vor exista posibilități de sporire a cantității de vinuri moldovenești care vor intra pe piața europeană.
Și aceasta se axează, din nou, pe termen lung. Dezvoltarea necesită acțiuni concrete și sacrificii ocazionale pentru un viitor mai bun în perspectivă. Prin reforme veți reuși să sporiți accesul, precum și cererea vinului moldovenesc pe piață.
UE acționează uneori în calitate de pompier precum a procedat până acum. Dar de fapt, pompierul nu construiește, ci limitează pagubele. Aceasta ne este treaba.
