Declaraţia aparţine Ambasadorului Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Letonia, Alexei Cracan. Oficialul a oferit un interviu pentru Moldova.ORG, în contextul sărbătoririi Zilei Naţionale a Reupublicii Letonia la 18 noiembrie.
Cum apreciaţi la ora actuală cooperarea bilaterală moldo-letonă pe dimensiunile – politică, economică, ce întrevederi la nivel înalt au avut loc în ultimul timp?
Sunt deosebit de bucuros să remarc faptul că Letonia a devenit un prieten devotat al Moldovei. Avem un dialog politic permanent, solid și foarte amical, care este în ascendență. Suntem pe poziții convergente pe multe dosare internaționale. Pentru a argumenta maturitatea și profunzimea acestor relații, voi prezenta pe scurt elementele principale care au constituit liniile de acțiune si prioritățile complexului bilateral, precum și de sprijinire a demersurilor europene ale țării noastre. În 2013 au avut loc schimb de vizite oficiale și de lucru la Riga și Chișinău ale premierului Valdis Dombrovskis, ale şefilor diplomației moldave și letone, Natalia Gherman și Edgars Rinkevics, ale mai multor miniștri, vice-miniștri, înalți demnitari și funcționari de nivel departamental. Prim-ministrul Iurie Leancă are relații bune, stabilite cu conducerea Letoniei. Oraşul Riga a găzduit ședința Comisiei mixte interguvernamentale. Bineînțeles, că ați auzit din declarațiile Președintelui Parlamentului Republicii Moldova Igor Corman, că se preconizează ca în luna mai 2014 la Chişinău să se desfășoare în premieră Ședința Speakerilor din Statele Nordice şi cele Baltice plus Republica Moldova. Această inițiativă vine de la Riga și a lansat-o Solvita Aboltina, Președintele Parlamentului leton. Ne bucurăm de susținerea parlamentarilor letoni la diferite Foruri parlamentare în diferite formate: Statele Baltice-Statele Nordice + Regatul Unit + Germania, pe linia diplomatică Statele Baltice – Statele Benelux și la diferite reuniuni diplomatice europene. Urmează un eveniment deosebit – vizita la Chișinău a Președintelui leton Andris Berzins, la invitația Președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, preconizată pentru 2014. Continuă cooperarea sectorială în domeniile justiție, dezvoltare regională, afaceri interne, apărare, medicină. Deja Letonia a anunțat că Republica Moldova va ocupa un loc de prim-plan în toate proiectele propuse spre realizare pe parcursul Președinției sale la Uniunea Europeană în 2015. Avem toate premizele să mergem mai departe cu succes.
Cooperarea economică nu este, totuși, la nivelul pe care l-am fi dorit, ponderea Letoniei în comerțul exterior al Republicii Moldova fiind încă mică. Noi exportăm în Letonia mărfuri în valoare de 4 mln USD și importăm în valoare de 7 mln USD (datele din 2012). Dar, comparativ cu anii precedenți, totuși, este o mică creștere. Deci, există un potențial consistent pe care dorim să-l sprijinim politic din ambele părți.
Ceea ce ține de acordurile semnate, cadrul juridic bilateral acoperă toate domeniile importante de colaborare. La ora actuală avem semnate 37 de acorduri bilaterale, dintre care 26 au rămas în vigoare, după aderarea Letoniei la UE. Ca să înțelegem dacă este mult sau puțin, trebuie să comparăm cu alte state, de exemplu cu Rusia sau România, RM are semnate peste 150 de acorduri, cu SUA – 48, cu Lituania – 46, dintre care 27 în vigoare, cu Estonia – 23 semnate.
Ce alte acorduri, tratate ar trebui semnate, după 21 de ani de cooperare bilaterală, care ar contribui la amplificarea dialogului Chişinău şi Riga?
Acordurile bilaterale dintre state sunt semnate în măsura intensificării relațiilor bilaterale. Cele mai importante acorduri noi deja le avem cu Republica Letonia. La momentul de față sunt negociate acorduri între diferite structuri, în special guvernamentale, ale ambelor țări, care ar facilita relațiile interguvernamentale și intersectoriale. La acest capitol putem menționa activitatea intensă a Ministerelor Sănătății, Afacerilor Interne, Apărării, Procuraturii Generale, Centrului Anticorupție.
De asemenea, este în proces de negociere Acordul dintre Republica Moldova și Letonia cu privire la securitatea socială, care, apropo, ar fi un exemplu adițional de bunăvoință politică, dacă vreți, pentru că letonii au încetat, practic, negocierea unor astfel de acorduri cu statele non EU, dar pentru ţara noastră au decis să facă o excepție.
Care sunt exemplele letone pe care Republica Moldova ar trebui să le urmeze în procesul de integrare europeană ?
Eu sunt convins că noi ne-am debarasat de plumbul în aripi și avansăm rapid pe calea europeană. Vorbind de exemple, aș dori să preluăm de la letoni, precum și de la toate popoarele din UE mai multă laicitate și universalism european, pentru a face Moldova mai prosperă și a contribui la o lume mai bună.
Cetăţenii noştri cum s-au încadrat în cotidianul leton ? Cum apreciaţi activitatea diasporei moldovenesşti din Letonia?
Una dintre axiomele contemporane ale societății noastre este că diasporele moldovenești foarte repede, ușor și organic se integrează în toate țările lumii. Mica diasporă moldavă din Letonia nu este o excepție. Pe mine deja nu mă mai miră faptul, când mă întâlnesc și vorbesc cu unii moldoveni, cu o vechime de 30-40 de ani în Letonia, rămân cu impresia că suntem undeva în Moldova. Sunt bine informați, vorbesc bine limba și se străduiec să viziteze baștina anual, măcar de 2 ori. În mare majoritate, diaspora noastră, bine integrată, activă, este apreciată și respectată de către autoritățile și poporul leton. Pe 30 noiembrie, Asociația ”Dacia” va sărbători 25 de ani de la înființare.
Riga va deveni capitală culturală europeană 2014. Cum decurg pregătirile, se simte deja atmosfera evenimentului?
În Riga pregătirile pentru a deveni capitală culturală europeană în 2014 au început încă din 2010. În acest scop consililul municipal a creat Fundația „Riga 2014” și a ales un consiliu artistic și un consiliu de supraveghere, în fruntea căruia este chiar primarul orașului, Nils Ușakovs.
Inițial, organizatorii au studiat experiența altor orașe, în special pentru a evita plagiatul, pentru că din start și-au propus să fie originali. Desigur că organizarea unui eveniment de atare anvergură necesită și surse financiare corespunzătoare, astfel, în cadrul Fundației este o subdiviziune specială care se ocupă cu atragerea sponsorilor. mportanți politicieni, printre care Președintele Letoniei, Ministrul Culturii, Primarul orașului Riga, au făcut apel către toți antreprenorii să participe la finanțarea proiectului.
Un alt aspect, nu mai puțin important, este mediatizarea. Pentru a asigura informarea câ mai largă despre eveniment, pe lâgă metodele clasice de mediatizare, organizatorii au apelat și la unele mai puțin clasice: organizează întâlniri cu corpul diplomatic acreditat în Letonia, expoziții de informare în numeroasele parcuri din Riga, iar în cel mai vestit parc au creat chiar un fel de birou de informare permanent, unde poate oricine să se apropie și să adreseze întrebări sau chiar propuneri. Prin intermediul acestui interviu facem un apel către toți cetăţenii noştri, care doresc, să folosească acest prilej pentru a vizita acest minunat oraș, Riga, capitala culturală europeană 2014.
Anul viitor, în cadrul proiectului Riga – capitala europeană a culturii 2014, vor avea loc aproape 200 de evenimente culturale, în 6 domenii (divizate de către organizatori ): muzică, cinema, teatru, literatură, artă și mediu înconjurător. Laitmotivul va fi Creativitatea și Inovația. Că să dau un exemplu – principalul eveniment al ceremoniei de deschidere, care va avea loc în perioada 17-19 ianuarie, va fi lanțul viu de cărți de la vechiul sediu al Bibliotecii Naționale spre noul sediu al acesteia, de pe un mal al râului Daugava, la celălalt. Cărțile vor fi transmise din mână în mână, cartea simbolizând veriga care unește toți oamenii, de orice rasă, naționalitate sau categorie socială, pentru că în acest lanț viu poate participa oricine dorește. De altfel, deja au confirmat participarea principalii demnitari ai țării, dar și numeroși oficiali și diplomați străini. Cu siguranţă, va fi ceva deosebit.
