Entuziasmul cu care membrii guvernului au comentat adoptarea unui proiect de lege care vizeaza modul de restituire a averii persoanelor supuse represiunilor politice n-a trecut si pe cealalta parte a baricadei. Fostii deportati si detinuti politici, a caror opinie a fost ignorata – proiectul fiind elaborat doar cu concursul ministerelor – au mai multe intrebari catre executiv:
l Vor putea pretinde restituirea averii sau a valorii acesteia fostii deportati si detinuti politici care au fost inselati de stat, prin 1995-’96‚ cu o despagubire de 200 lei? Sau echitatea sociala s-a „savirsit” in raport cu ei?
l Cum vor putea sa-si probeze averea confiscata persoanele ridicate in ‘40-’41, ale caror dosare vor putea fi desecretizate de catre Serviciul de Securitate si Informatii abia dupa 2015?
l De ce nu se spune nimic in proiectul de lege despre compensatiile pentru pamintul confiscat? etc., etc.
Raspunsul la aceste si alte intrebari nu se gaseste in proiectul de lege, adoptat de guvern la 7 septembrie curent, prin care s-au facut modificari si completari la „Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice”. Soarta acestui proiect de lege o va decide, insa, parlamentul.
Ministrul Justitiei, Victoria Iftodi, a declarat presei ca acest proiect de lege, odata adoptat de parlament, „va impulsiona solutionarea problemelor” persoanelor supuse represiunilor politice si, ulterior, reabilitate, carora sovieticii le-au confiscat averea. Proiectul vizeaza doar persoanele reabilitate conform art. 2 al „Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice”. De alta parere sunt fostii deportati, asupra carora se rasfring prevederile acestui proiect legislativ.
„Daca aceasta lege va intra in vigoare in varianta in care exista acum, ea nu va rezolva problema noastra. Guvernul propune ca restituirea averii si recuperarea valorii averii care nu poate fi restituita sa se efectueze din contul bugetelor raionale si municipale. Eu sunt intr-un proces de judecata cu primaria Ciuciuleni de trei ani, pentru ca sa mi se restituie averea. Primarul de Ciuciuleni mi-a spus din start: „Nu avem bani pentru asa cheltuieli”. Acelasi lucru mi l-a spus, in sala de judecata, si reprezentantul Consiliului raional Hincesti. Bugetele locale nu vor avea niciodata bani pentru a restitui averea noastra confiscata. Aplicarea unei astfel de legi se va prelungi pe parcursul a zeci de ani, adica va avea acelasi efect ca si legea din 1992”, a declarat Valentina Sturza, care reprezinta interesele a peste 1500 de persoane, in calitate de presedinte al Asociatiei fostilor deportati si detinuti politici din R. Moldova.
Accesul la propriile dosare din arhivele SIS este inchis
Proiectul de lege nu spune nimic despre persoanele deportate care, in anii 1995-’96, au primit pentru averea confiscata despagubiri in suma de… 200 de lei. Ulterior, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala aceasta prevedere, dar batjocura s-a savirsit. „Era mare saracie atunci si oamenii se bucurau de orice banut. Foarte multi dintre cei care s-au adresat la noi, dupa asistenta juridica, primisera cei 200 de lei. in proiectul de lege, adoptat de guvern, nu exista nici o prevedere care i-ar viza pe acesti oameni”, comenteaza un jurist care apara in instanta cauza a mai multi fosti deportati.
Potrivit proiectului de lege, tot cel cu necazul trebuie sa aduca dovezi ca a avut casa si masa si alte bunuri. „Comisia va identifica bunurile ce urmeaza a fi restituite si va determina valoarea acestora in baza documentelor ce atesta confiscarea, sechestrarea sau scoaterea in orice alt mod din posesie, eliberate de arhive si alte institutii abilitate, sau in baza altor probe legale”, citam din proiect.
„Atunci cind au venit ministerele cu asa propuneri, oare nimeni nu stia ca dosarele deportatilor din anii ’40-’41 se pastreaza la Securitate, iar legislatia de care se ghideaza actualul SIS interzice mostenitorilor acestora sa ia cunostinta cu dosarul pina in anul 2015? Cind am solicitat informatii despre socrul meu, deportat in ’41, nu am obtinut nimic de la SIS, doar o fotografie care fusese luata din casa confiscata. Chipurile, ca sa nu stim cine au fost calaii si sa nu li se puna in pericol viata…”, ne spune Ion M., din Chisinau. E alta situatie in cazul dosarelor deportatilor din anul 1949, care se pastreaza in arhiva unei sectii speciale a Ministerului de Interne si unde exista acces.
Vor fi sau nu oferite despagubiri pentru pamintul confiscat?
Proiectul nu contine o prevedere clara: vor fi sau nu vor fi oferite despagubiri pentru pamintul confiscat. in cazul in care bunurile confiscate nu s-au pastrat, statul va restitui valoarea averii. Potrivit modificarilor propuse, valoarea bunurilor imobiliare se va determina in baza calculelor efectuate de Oficiul Cadastral Teritorial conform preturilor de piata la data satisfacerii cererii sau prin acordarea in mod prioritar a unui spatiu locativ amenajat. Nu vor fi restituite: terenuri, paduri, plantatii multianuale, precum si alte bunuri expropriate din considerente ce nu au legatura cu represiunile politice.
insa aceasta suma nu va fi platita decit esalonat. Daca suma despagubirii nu va depasi 50 mii de lei, compensatia pentru aceste bunuri va fi achitata in decurs de un an. in caz ca valoarea bunurilor depaseste 50 de mii, dar nu este mai mare de 200 de mii de lei, achitarea compensatiilor se va esalona pe trei ani, iar daca suma e mai mare, esalonarea se va face pe o perioada ce nu va depasi cinci ani.
Potrivit listelor Asociatiei fostilor deportati si detinuti politici, in anul 2004 au decedat 29 de membri, locuitori ai municipiului Chisinau. Citi dintre acesti oameni care mai spera sa-si recapete averea de altadata se vor putea bucura de echitatea pe care o asteptau din chiar ziua deportarii?
Modificarile si completarile la „Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice” nu a fost propuse de catre guvern pentru dezbateri publice. Nici macar presedintii celor trei asociatii ale victimelor represiunilor politice – Asociatia fostilor deportati si detinuti politici din Moldova (AFDDP), Asociatia deportatilor si Asociatia victimelor regimului comunist si a veteranilor de razboi ai Armatei Romine din Moldova – nu au reusit sa vada proiectul de lege ce-i vizeaza direct. De aceea, publicam mai jos citeva extrase din proiectul legislativ.
Natalia Cojocaru // Timpul
IMOBILE. Cu acordul persoanelor supuse represiunilor politice sau al mostenitorilor acestora, restituirea in natura a caselor de locuit poate fi inlocuita prin recuperarea valorii lor, care se va determina prin aplicarea preturilor de piata la data satisfacerii cererii sau prin acordarea, in mod prioritar, a unui spatiu locativ amenajat. Persoanele care urmeaza sa fie evacuate din casele restituite sunt asigurate cu spatiu locativ peste rind la momentul evacuarii de catre autoritatile administratiei publice locale, in conformitate cu legislatia in vigoare. Cheltuielile legate de asigurarea cu spatiu locativ se efectueaza din contul si in limita resurselor bugetelor raionale, bugetelor municipiilor Chisinau si Balti si, respectiv, a bugetului unitatii teritoriale autonome UTA”Gagaz-Yeri”.
TERENURI. Nu se restituie terenurile, padurile, plantatiile multianuale, obiectele scoase din circuitul civil, precum si alte bunuri, expropriate din considerente care nu au vreo legatura cauzala cu repercusiunile politice.
DOCUMENTE. Restituirea averii si recuperarea valorii averii care nu poate fi restituita se va efectua in baza cererii. Cererile privind restituirea bunurilor sau recuperarea valorii acestora si achitarea compensatiilor sunt examinate de comisii speciale create de catre administratiile publice locale. Cererile se examineaza in termen de pina la sase luni de la data depunerii. Comisia va identifica bunurile ce urmeaza a fi restituite si va determina valoarea acestora in baza documentelor ce atesta confiscarea, sechestrarea sau scoaterea in orice alt mod din posesie, eliberate de arhive si alte institutii abilitate, sau in baza altor probe.
