Doua organizatii de media dezaproba ideea privind transformarea audiovizualului public local in filiale ale companiei „Teleradio-Moldova” si sustin ca cel putin posturile publice din capitala si-au demonstrat eficienta si utilitatea publica. Si Primarul general interimar pune la indoiala necesitatea centralizarii audiovizualului public.
Presedintele Uniunii Jurnalistilor din Moldova, Valeriu Saharneanu afirma ca Antena C si Euro TV au demonstrat ca pot face fata rigorilor audiovizualului public local, iar pentru municipiul Chisinau, care este principalul formator al bugetului national, este suportabila intretinerea unor medii publice municipale. „Nu trebuie sa tintim asupra unei persoane sau unei grupari politice, dar sa ne gindim la eficienta publica a acestor posturi. Antena C si Euro TV au demonstrat in acesti ani ca sunt surse de nepretuit in mediul foarte inregimentat politic si controlat al R. Moldova”, a declarat, Valeriu Saharneanu.
Presedintele Asociatiei Presei Electronice APEL, Alexandru Dorogan, sustine ca solutia propusa privind afilierea posturilor publice locale de radio si TV la „Teleradio-Moldova” nu corespunde nici recomandarilor si nici standardelor europene si ceea ce este mai grav, neglijeaza interesul publicului. Cel putin la Chisinau, exista doua posturi, „Antena C” si „Euro TV”, care si-au demonstrat utilitatea publica si s-au afirmat ca posturi independente ce activeaza in serviciul publicului, a spus Dorogan. Prin aceste posturi chisinauienii si nu numai ei au putut intelege ca sunt o comunitate si am impresia, a mai spus presedintele APEL, ca si administratia capitalei a inteles ca are nevoie de aceste posturi pentru a comunica cu cetatenii si a afla ce doresc ei, ceea ce este foarte important.
Primarul general interimar al capitalei Vasile Ursu afirma ca ideea transformarii Euro TV si Antena C in filiale ale „Teleradio Moldova” poate fi o perspectiva, dar indepartata. Administratia publica locala are nevoie de radio si TV publice municipale si nu ar fi corect ca audiovizualul public sa fie centralizat, sustine Ursu. „Ar fi normal ca aceste mijloace de informare sa nu faca politica, sa expuna ceea ce se intimpla in municipalitate si atunci va fi mai putina dusmanie si se vor stradui mai putin de a le nimici, contopi sau de a le reorganiza”, a declarat pentru Antena C, Vasile Ursu.
Proiectul Codului Audiovizualului a fost elaborat de deputati comunisti, crestin-democrati si democrati si aprobat in prima lectura la 6 aprilie curent. Reprezentantii altor formatiuni politice, precum si experti in domeniu, jurnalisti, reprezentanti ai societatii civile au calificat documentul, in cadrul multiplelor dezbateri la aceasta tema, drept unul de coloratura politica, care va permite si in continuare imixtiunea puterii in audiovizualul autohton. Joi, 27 iulie, Parlamentul urmeaza sa discute proiectul Codului Audiovizualului in a doua lectura. // Info-Prim Neo
