Fosta administraţie a capitalei, în frunte cu ex-primarul interimar Vasile Ursu (actualmente ministru al Transporturilor), este campioană la numărul de încălcări admise. CC a constatat, între altele, ilegalităţi grave la reconstrucţia Complexului memorial „Eternitate”, „patronată” de şeful statului.
Astfel, lucrările de reconstrucţie, în valoare de 34,8 mln. lei, au fost contractate în lipsa acoperirii financiare bugetare iniţiale şi a documentaţiei de proiect. Totodată, la acest obiectiv a fost admisă o depăşire cu peste 11,5 mln. lei a limitei alocaţiilor bugetare, fiind depistate cazuri de acceptare a unor devize de cheltuieli majorate cu 1,7 mln. lei. CC a descoperit, de asemenea, că la 01.05.2007, după mai bine de opt luni de la darea în exploatare a Memorialului, procesul-verbal de recepţie finală a obiectivului „Eternitate” încă nu era semnat de către toţi membrii comisiei şi nici de Inspecţia de Stat în Construcţii.
Fostele autorităţi ale capitalei au admis şi alte şase cazuri de depăşire a limitei alocaţiilor bugetare pentru investiţii capitale, în valoare totală de 24 mln. lei. În lipsa documentaţiei de proiect, ÎM „Direcţia Construcţii Capitale” a municipiului Chişinău a recepţionat mai multe lucrări de construcţie, valorificând astfel mijloace pentru investiţiile capitale în sumă de 32,8 mln. lei.
Tot cu încălcarea legislaţiei, ÎM „DCC”, în lipsa alocaţiilor bugetare, a contractat lucrări de demontare, demolare şi pregătire a terenului la obiectivul „Gara de Nord”, în sumă de 6,9 mln. lei.
Pensii şi sporuri grase
O bună parte din instituţiile de stat au admis fără nicio mustrare de conştiinţă cheltuieli la plata salariilor şi pensiilor ce depăşesc cu mult limitele alocaţiilor stabilite. Printre cei mai cheltuitori se numără organele de forţă, care au fost atât de darnice pe contul bugetului public, încât au plătit în 2006 pensii militarilor din sistem cu 71,8 mln. lei peste limitele legale (Ministerul Justiţiei – 7,2 mln. lei, Ministerul Apărării – 36 mln. lei, Ministerul Afacerilor Interne – 22,9 mln. lei, Serviciul de Informaţii şi Securitate – 4,8 mln. lei, Serviciul Grăniceri – 0,9 mln. lei).
Unele instituţii şi-au permis, de asemenea, să-şi tragă, nelegal, premii şi sporuri salariale grase, în special, pentru persoanele din conducere. Astfel, la Procuratura Generală s-au achitat premii cu 667,5 mii lei mai mult faţă de limita de cheltuieli aprobată la acest capitol, iar Ministerul Educaţiei şi Tineretului a efectuat cheltuieli nejustificate în sumă de 58 mii lei, achitând sporuri salariale necuvenite angajaţilor aparatului central al instituţiei.
CC a mai constatat că la capitolul „Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională” s-au admis supra-cheltuieli bugetare în valoare de 57,3 mln. lei (să fi fost oare contracarată vreo tentativă de lovitură de stat şi noi n-am ştiut sau pur şi simplu s-au tocat aiurea banii contribuabililor?).
Fondul… fără fund
Nici guvernul nu rămâne în urmă la cheltuit aiurea. În raportul CC se menţionează că în 2006 „din Fondul de rezervă al guvernului au fost finanţate unele acţiuni care nu corespund întocmai destinaţiilor”, fără a fi însă precizate aceste acţiuni. Din informaţia succintă a CC aflăm totuşi că peste 17,2 mln. lei (34,8%) din Fondul de rezervă au fost cheltuite pentru deplasările delegaţiilor oficiale, primirea delegaţiilor străine, diferite festivităţi, simpozioane etc.
Raportul CC constată că despăgubirile în baza deciziilor pierdute de guvern la CEDO sunt plătite din bugetul public, în loc să fie percepute de la persoanele care s-au făcut vinovate de violarea drepturilor reclamanţilor. Astfel, bugetul a suportat cheltuieli de 3,6 mln. lei – de 5,5 ori mai mari decât în 2005. În total, în anul trecut au fost achitate titluri executorii emise de instanţele judecătoreşti din R. Moldova şi hotărâri emise de CEDO în valoare de 7,3 mln. lei, de 3,2 ori mai mult decât în 2005.
Preşedinta CC, Ala Popescu, a anunţat că toate încălcările depistate au fost expediate la Procuratura Generală şi la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, fiind pornite 13 cauze penale, trei materiale fiind în curs de examinare”. / Alina Ţurcanu // Timpul
