La Chişinău au loc acţiuni ample de comemorare a victimelor celui mai mare val de deportări organizat de regimul comunist la 6 iulie 1949, atunci când aproape 35 de mii de persoane, dintre care 12 mii erau copii şi 14 mii – femei, au fost încărcate în mărfare şi duse în Siberia.
Pe listele celor supuşi deportărilor staliniste au fost incluşi intelectualii, învăţătorii, angajaţii administraţiei româneşti de până în 1940, preoţimea, dar şi ţăranii înstăriţi.
Între anii 1941 şi 1951 în Basarabia au avut lor patru valuri de deportări, fiind ridicaţi şi duşi în Siberia peste 60 de mii de oameni.
Cei care au supravieţuit acestui calvar au putut reveni acasă doar după moartea lui Stalin, în 1953.
În Republica Moldova nu există o statistică oficială a celor decedaţi în urma deportărilor, şi nici o evaluare a averilor lăsate în urmă.
Deportaţii nici până în prezent nu se consideră repuşi în drepturi şi speră că cel puţin noile autorităţi democratice le vor face dreptate.
Aceste acţiuni de comemorare oficială a victimile deportărilor au loc pentru prima dată în ultimul deceniu, după ce guvernarea comunistă de după 2000 a trecut acest fenomen cu vederea.
