Autoritatea Naţională Palestiniană /ANP/ şi reprezentanţi ai bisericilor greco-ortodoxă, armeană şi catolică au semnat joi, la Betleem /Cisiordania/, un acord istoric privind renovarea Bisericii Naşterii Domnului, ridicată pe locul peşterii unde conform tradiţiei a văzut lumina zilei Iisus Hristos, informează AFP.
Acordul a fost semnat de ministrul palestinian al turismului Ziad al-Bandak, şef al comisiei pentru renovarea bazilicii, şi de profesorul italian Remigio Rossi, care conduce echipa internaţională de restaurare, în cadrul unei ceremonii la care a participat şi premierul palestinian Salam Fayyad.
Din partea celor trei biserici, documentul a fost parafat de părintele Pierbattista Pizzaballa /romano-catolic/, custode al Ţării Sfinte, patriarhul greco-ortodox Theophilos al II-lea şi reprezentantul patriarhiei armene la Ierusalim Torkom II Manoogian.
Biserica Naşterii Domnului este administrată de Biserica greco-ortodoxă, de Biserica apostolică armeană şi de Patrarhia latină /romano-catolică/ la Ierusalim şi nicio operaţiune nu poate fi efectuată în lipsa unui acord al celor trei "coproprietari", menţionează un comunicat al Custodiei Ţării Sfinte.
"Este începutul unui nou mod de convieţuire, la Betleem. Această biserică, devenită simbol al lipsei noastre de comunicare, are nevoie să fie restaurată. Sper că ea va deveni un nou spaţiu în care bisericile să-şi demonstreze capacitatea de a colabora", a comentat părintele Pizzaballa.
În 2008, preşedintele ANP Mahmud Abbas le-a cerut celor trei biserici să convină asupra renovării basilicii din Betleem, o problemă care le desparte de 200 de ani.
La rândul său, ministrul palestinian al turismului, care este şi consilier prezidenţial în problema creştină, a indicat că evenimentul de joi a fost posibil "graţie eforturilor Autorităţii palestiniene, sub egida preşedintelui Mahmud Abbas", care a alocat pentru renovarea bisericii un buget de un milion de dolari.
Prima fază a lucrărilor va dura aproximativ 150 de zile, a adăugat Ziad al-Bandak, fără a preciza data demarării proiectului.
Conform unui recent raport al UNESCO /Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură/, acoperişul, a cărui structură datează din secolul al XV-lea, permite pătrunderea apei şi a diferitelor corpuri străine, necesitând reparaţii serioase.
Acoperişul este putred şi nu a fost reparat din 1832, conform Custodiei, păzitoare a locurilor sfinte în numele Bisericii Catolice, potrivit unei tradiţii datând din 1219, în epoca cruciaţilor.
