Mii de acţiuni cetăţeneşti au marcat Ziua mondială a climatului

Mii de persoane din lumea întreagă au participat duminică la acţiuni de colectare a deşeurilor, circulaţie fără maşini, plantări de arbori, sensibilizări ale populaţiei împotriva efectului de seră în cadrul Zilei mondiale a climatului, marcată cu mai puţină amploare în Europa, potrivit AFP.

Numită şi ’10/10/10′, pentru că are loc în 10 octombrie 2010, sau ‘Global Work Party’, acest eveniment organizat de ONG 350.org se doreşte a fi cea mai lungă zi a angajamentelor cetăţeneşti pentru climat prin 7.000 de manifestări anunţate în 188 de ţări. ‘Singurele ţări care nu iau parte la ea, din câte ştim, sunt Guineea Ecuatorială, San Marino şi Coreea de Nord. Este deci ziua de acţiune pentru mediu cea mai urmărită în lume’, a declarat cofondatorul 350.org Bill McKibben. ‘Este ziua de angajament cetăţenesc care agită cele mai multe ţări în istoria planetei’, potrivit lui.

Startul Zilei mondiale a climatului a fost dat în Australia şi în Noua Zeelandă, acţiunile prelungindu-se apoi pe continentul asiatic, iar apoi în Europa, în Africa şi în America. În Asia, numeroase acţiuni locale au fost întreprinse, inclusiv în zone defavorizate, a explicat Joyce Sierra, coordonatoare la Manilla, unde mii de persoane au participat la o cursă destinată să atragă atenţia asupra foarte poluatului fluviu Pasig. Sute de persoane au ieşit la Beijing să strângă gunoaie, a declarat Christian Teriete, din asociaţia Global Campaign for Climate Action. De asemenea, peste 30.000 de studenţi din circa 200 de universităţi au lansat un program naţional invitând la acţiune în mod practic împotriva schimbării climatice, în special prin colectarea deşeurilor. ‘Aceasta este cea mai importantă manifestare a tinerilor pentru mediu în istoria Chinei’, afirmă Joanna Wong, purtătoare de cuvânt a 350.org în această ţară. În Pakistan, care a cunoscut inundaţii dramatice, sute de studenţi s-au oferit voluntari pentru a face din nou viabile oraşe şi sate în provincia Sindh, a asigurat ministrul local al irigaţiei, Jam Saifullah Dharejo. În Australia, manifestaţii pentru promovarea bicicletei, plantarea arborilor şi participarea la conferinţe despre reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au marcat ziua de duminică. Insulele Pacificului nu au rămas deoparte: operaţiunea ‘fără maşină’ în Tonga, bicicleta în Papuaşia-Noua Guinee, arbori plantaţi în Fidji, potrivit coordonatorului regional Aaron Packard. În schimb, la Berlin, doar 30 de persoane s-au reunit în faţa Porţii Brandenburg, unde au debranşat – simbolic – o priză uriaşă a unei centrale termice pentru a o conecta unui panou solar şi unei eoliene, toate din carton. La Paris, o mulţime densă a invadat – sub un soare cald – Piaţa Primăriei pentru a participa la un concert gratuit, iar la Lisabona o asociaţie ecologistă a adunat vreo 50 de ciclişti care au format numărul 350 pe malul râului Tejo, aluzie la concentraţia de CO2 în atmosferă, adică 350 de părţi într-un milion /ppm/, cifră care nu trebuie depăşită pentru a evita o creştere a temperaturii suportabile, potrivit unor oameni de ştiinţă. În Rusia, evenimente au fost prevăzute în vreo zece oraşe: de exemplu, la Moscova, a fost organizat un atelier de pictură pe saci ecologici, reunind circa 50 de persoane. În Africa, 150-200 de persoane au manifestat în piaţa din Muthurwa, într-un cartier sărac din Nairobi, adunând gunoaie şi plantând arbori. La New York, câteva zeci de voluntari au pictat acoperişuri în alb. Ca şi alte asociaţii consacrate protecţiei mediului, ‘NYC coolroofs’ lucrează la reducerea numărului de acoperişuri negre, culoare care favorizează absorbţia razelor solare încălzind imobile şi determinând utilizarea intensivă a aparatelor de aer condiţionat.

Acest apel adresat cetăţenilor intervine într-un moment în care eforturile Naţiunilor Unite pentru a ajunge la un acord internaţional de luptă împotriva schimbării climatice sunt în impas. ‘Oamenii sunt descurajaţi de această lipsă de acţiune politică, dar îşi transformă frustrarea în acţiuni’, a estimat Bill McKibben.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.