De Adriana Agapii/ Chişinău / Moldova.ORG/ — Una dintre cele mai mari şi frumoase mănăstiri de pe teritoriul Republicii Moldova este fără îndoială mănăstirea Japca. Întemeierea mănăstirii se pierde în negura vremii.
O legendă istoriseşte că spre sfârşitul sec. al XVII-lea un călugăr cu numele de Iezechil, de la mănăstirea Deleni din dreapta Prutului, a săpat în stâncile abrupte ale Nistrului un schit rupestru şi o biserică cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci şi în care a vieţuit cu încă câţiva fraţi.
Al doilea întemeietor este ieromonahul Teodosie, care în 1770 reface schitul care a suferit în urma unui cutremur şi devastat de tătari. În anul 1825, un mare moşier, Constantin Andronovici Stati, înalţă o biserică din piatră cu hramul Înălţarea Domnului. Un alt funcţionar din Chişinău, Mihai Lobov, în anul 1849, construieşte aici o biserică de iarnă cu Hramul Sf. Arhanghel Mihail.
În timpul primului război mondial călugării sunt transferaţi la mănăstirea Hârjăuca, iar aici sunt aduse călugăriţe de la mănăstirea ortodoxă Lesna din Polonia.
Având începuturi rupestre, ca şi multe alte mănăstiri de pe teritoriul Moldovei, mănăstirea Japca este singura mănăstire care nu a fost închisă pe timpul dominaţiei sovietice. În anul 1959 a fost devastată şi pe cale de a fi închisă, însă în anul 1964 a fost redeschisă prin intervenţii făcute la Moscova.
Actualmente este una dintre cele mai bine amenajate mănăstiri din Moldova, fiind reparată acum câţiva ani.
Deşi ne aflăm în secolul XXI, secol al informatizării şi dezvoltării tehnologiilor, la mănăstirea Japca nu este curent electric, fiind considerat „necurat”.
Slujbele se ţin în slavona veche, nu se mănâncă carne, iar vizitarea mănăstirii de către străini este privită cu ostilitate. Tot acest aer conservator atrag însă şi mai mult turiştii.
Mănăstirea Japca atrage vizitatori atât prin frumuseţea şi spiritualitatea locului, cât şi prin prezenţa aici a unor izvoare cu apă minerală, tămăduitoare.
Distanţa până la Chişinău: 160 km Nord .
