De Adriana Agapii/ Chișinău / Moldova.ORG/ — Moldova este plină de comori piesajistice, istorice şi arhitectonice, dar se spune că ar mai fi şi comori cu monede de aur. Una dintre aceste comori se află pe teritoriul satului Boghiceni din raionul Hânceşti.
Pentru prima dată satul Boghiceni este atestat într-un hrisov al lui Ştefan cel Mare prin care se precizează hotarele unui sat care astăzi nu mai există: „merge marginea în sus în fața Lăpușnei… până ce se hotărăște cu Dragomireștii și cu Bujoru, și de acolo… drept în Movila lui Fulger… și lovește în coastele Boghicenilor… până în potriva hotarului din gios de lac…”
Se presupune că denumirea satului Boghiceni provine de la un păstor pe nume Bogheanu, care s-a aşezat cu familia sa pe acest teritoriu şi erau numiţi Bogheni, de unde s-a ajuns la Boghiceni.
O legendă ce circulă prin această regiune spune că turcii în retragere grabnică de pe aceste teritorii ar fi ascuns o comoară ce conţinea mari cantităţi de aur şi monede într-un hârtop de pe teritoriul satului.
Hârtopul cu pricina se află la o margine de sat pe vatra strămoşească a satului (acolo unde se afla prima vatra a satului) şi are la bazele lui o gaură nu prea mare neexploatată, numită de săteni „Borta sau Beciul Turcului”. Mulţi au fost curioşi să intre în acea gaură dar nu au putut înainta prea adânc fiindcă accesul este acoperit cu pământ. Orice expediţie pornită s-a stopat din nenumărate pricini şi nici una nu a fost dusă până la capăt.
Una dintre legendele acelui ascunziş al comorii ar fi că acea gaură duce de fapt la una dintre fântânile din apropiere şi că comoara ar fi ascunsă în fântână.
Comoara nu a fost găsită nici în fântână, nici în Beciul Turcului, sau nu a fost cătată cum trebuie, sau nici nu va fi găsită, luând în calcul faptul că turcii ar fi blestemat aurul pe care l-au ascuns.
Comoara din Boghiceni aşteaptă să fie scoasă la lumina zilei, grăbeşte-te să nu ţi-o ia cineva înainte.
Distanţa de la Boghiceni până la Chişinău este de 64 km.
