Preşedintele Uniunii Oenologilor din Republica Moldova, Gheorghe Arpentin a recunoscut în cadrul unei emisiuni la postul de radio „Chişinău” că situaţia actuală în sectorul vitivinicol este foarte dificilă. „După anul 2006 mulţi vitinologi au plecat în străinătate, din cauza datoriilor formate. Din peste 100 de întreprinderi doar 30% funcţionează, restul sunt la un pas de a falimenta. Situaţia în acest sector industrial este alarmantă”, a subliniat Arpentin.
El a menţionat că după impunerea embargoului de către Federaţia Rusă în 2006 vinificatorii moldoveni au primit o grea lovitură, însă ea a avut şi anumite consecinţe pozitive şi anume – stimularea producătorilor de a se orienta pe alte pieţi de desfacere.
„Embargoul a avut un impact puternic asupra imaginii vinurilor moldoveneşti. Prin magazinele din Rusia erau împărţiţi fluturaşi unde se zicea că vinul moldovenesc e otrăvitor. Acum piaţa din Rusia nu este prioritară pentru noi, chiar dacă momentan exportăm ce mai mare parte o producţiei aici", a menţionat Arpentin.
Cu toate acestea, vinificatorii moldoveni sunt în continuare dependenţi de spaţiul CSI, unde sunt destinate 75% din exporturi. În ultimul timp se atestă, însă o creştere semnificativă a exportului în SUA şi în special în China. În 2011, exportul producţiei alcoolice moldoveneşti în Uniunea Europeană, a crescut cu 59,4 mii hectolitri, faţă de anul 2010. Este, însă destul de dificil de a penetra piaţa europeană, atât din considerentul tradiţiilor puternice pe care le au statele membre UE în domeniul vitivinicol, cât şi datorită faptului că nu reuşim să le oferim o alternativă la vinurile lor, a recunoscut Arpentin.
Un alt criteriu pozitiv pe care au reuşit viticultorii să-l formeze după 2006 a fost dezvoltarea investiţiilor în piaţa internă. Până acum câţiva ani Republica Moldova era prima ţară în lume după raportul producere-export, exportând aproape 95% din producţie.
Preşedintele Uniunii Oenologilor a apreciat pozitiv legea ce prevede scoaterea licenţei pentru producători. „Acest lucru va permite gospodăriilor ţărăneşti să producă legal vinul. Această practică e întâlnită în toată Uniunea Europeană”, a menţionat Arpentin.
