Politica bugetar fiscală a anului 2013 prevede o serie de majorari adiționale la taxele anterioare. Cu toate că acestea se explică prin așa zisa eficiență datorată de noi resurse pentru buget, puțini cunosc efectele instantanee ale taxelor mărite.
Dacă creșterea accizelor la țigări poate fi explicată prin clauza socială, adică micșorarea numărului de fumători, atunci alte majorari ale taxelor sunt de natură pur fiscală, introduse cu scopul balansarii bugetului de stat. Majorarea accizelor la țigări este de asemenea cauzată de ineficiența barierilor de frontieră și persistența activităților de contrabandă. Republica Moldova este obligată să lupte cu contrabanda mai activ dat fiind tendința de orientare spre spațiul European. Accizile introduse vor micșora diferența de preț dintre țigările autoctone și cele din Romania, influențînd pozitiv micșorarea corupției și persecutarea comețului ilegal.
Totuși majorarea accizelor nu este o măsură suficientă pentru stoparea contrabandei. Aceasta va stopa parțial contrabanda de țigări care au o preț mai ridicat în prezent, însă țigările de un preț mai redus se vor bucura de o popularitate mai înaltă atît pe piața internă cît și pentru comerț ilegal. Dacă presupunem ca se instalează un acciz de 10%, urmează să arătăm efectul tip preț asupra țigărilor cu diferite nivele de preț. Țigările al căror preț inițial este de 4 lei vor înregistra o creștere în preț de 90 de bani (Calculat pentru TVA de 20%), ajungînd la prețul de 4,90 lei, iar țigările ale căror preț inițial va fi de 20 de lei vor înregistra o creștere de aproximativ 4,5 lei ajungînd la prețul de 24,5 lei. Astfel politica de instalare a unor accize majorate arată bine doar pe hîrtie.
Printre alte efecte negative pe care le poate aduce această politică de majorare a accizelor merită de menționat și majorarea cotei comerțului nefacturat în interiorul țării, producerea și comercializarea producției în localuri neamenajate sau în condiții insalubre.
Partea negativă a politicii fiscale a anului 2013 este că Guvernul Republicii Moldova nu indică metode de contractare sau eficientizare a bugetului, dar mai mult se bazează pe metode fiscale de obținere a resurselor.
De asemenea, legea bugetui pentru 2013 prevede introducerea cotei de 20% a TVA-ului la zahăr, majorarea cotei reduse a TVA pentru gazele naturale şi lichefiate – de la 6% la 8%, precum şi introducerea cotei standard a TVA, de 20%, pentru producţia agricolă primară, cu restituirea diferenţei de 12%.
TVA-ul nou la zahăr nu va influența importul de zahăr deoarece Serviciul Vamal utilizează taxe protectoare la importul zahărului, însă acestă prevedere va influența negativ asupra economiei tenebre cu Ucraina. Astfel producătorii autoctoni vor fi afectați de prevederile politicii fiscale.
Creșterea TVA-ului la gaze naturale și lichefiate va afecta întreaga economie a țării, în special sfera productivă. La aceasta se mai adaugă și TVA de 20% la producția agricolă care va reduce competitivitatea țării la export. Dacă în prezent producția agricolă este cea mai competitivă sferă pentru export, aceste prevederi vor reduce din volumul exporturilor.
Efectul politicii fiscale a anului 2013 pot fi dezastruoase pentru industria agricolă, iar efectele asupra consumatorilor sunt vizibile din start.
