Un nou model de stabilire a transferurilor de la bugetul de stat către unităţile administrativ-teritoriale a fost prezentat spre avizare de Ministerul Finanţelor la 11 octombrie curent. În Proiectul de lege sunt prezente un șir de amendamente la actuala lege privind finanţele publice locale pentru a fi prezentate Guvernului şi, respectiv, Parlamentului, astfel încât procesul pentru elaborarea proiectului bugetului pentru anul 2014 să fie bazat pe un cadru legislativ adoptat.
Sistemul propus are menirea de a stimula mult colectarea veniturilor proprii ale administraţiilor locale prin două mecanisme. Se așteaptă ca impactul modificărilor să ducă la îmbunătățirea gestionării financiare locale.
Pe de o parte modificările propuse răspund observaţiilor critice făcute în procesul de monitorizare a progreselor realizate de Republica Moldova în procesul de descentralizare, realizat de către Consiliul Europei – Congresul Puterilor Locale şi Regionale. Observațiile crticie notate de organizație sunt caracterul foarte limitat al autonomiei financiare locale, faptul că în practică, deciziile asupra gestiunii resurselor bugetare ale colectivităţilor locale sunt supuse aprobării autorităţilor centrale sau a celor raionale, veniturile colectivităţilor locale provin în principal din transferuri de la nivel central şi raional, ceea ce în mod evident determină o puternică dependenţă faţă de stat şi componentele sale; controlul foarte constrângător al gestiunii finanţelor locale de către raioane, care transferă subvenţiile de stat colectivităţilor locale.
Pe de altă parte, anterior, Expertul de la IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu a declarat că această măsură luată de guvernul Filat categoric nu se înscrie în eforturile de extindere a bazelor autonomiei locale: „Dacă ne uităm cu atenţie la carta europeană pentru autonomie locală vom citi în articolul 5 că autoritățile locale trebuie să aibă dreptul de a-şi angaja personal în corespundere cu necesităţi şi scopurile pentru care au fost alese. Ministerul Finanţelor atentează astfel la autonomia funcţională a puterilor locale. Nu este primul Minister al Finanţelor care calcă pe această greblă. Toate guvernele anterioare au făcut acelaşi lucru – raţionalizare prin restricţionarea drepturilor autorităţilor locale. Dacă mergem pe ideea de a extinde sfera de competenţe şi autonomie locală trebuie să renunţăm la asemena ordine care intimidează puterea locală şi o pune în dependenţă de cea centrală.”
APL-urile joacă un rol cheie în procesul de reformare a actualului sistem
Dat fiind faptul că acest proiect este orientat spre Administrațiile publice locale, Ministrul Finanțelor, în cadrul primei ședințe a grupului de lucru a declarat că „Foarte important în elaborarea proiectului este stabilirea unui consens cu autorităţile publice locale, care joacă un rol cheie în procesul de reformare a actualului sistem de finanţe publice. Noul model trebuie să răspundă necesităţilor autorităţilor locale, pentru a le asigura o autonomie autentică, să nu descurajeze efortul fiscal propriu şi utilizarea raţională a resurselor”.
Necesitatea proiectului este văztă de către Ministerul Finanțelor în îmbunătăţirea treptată a alocării transferului general. Potrivit modelului propus, învăţământul va fi o competenţă delegată şi va fi finanţată de la bugetul de stat prin transferuri condiţionate, alocate pe bază de formulă, către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, transferuri care se formează din veniturile generale, cele ale bugetului de stat, incluzând şi din impozitul pe venitul persoanelor juridice, taxa pe valoarea adăugată, accize şi altele.
Stimularea colectării veniturilor proprii de către administraţiile locale este o altă prevedrere, astfel cheltuielile administraţiilor locale vor fi determinate după aplicarea noului sistem, de nivelul veniturilor obţinute de fiecare UAT şi nu de valoarea estimată la nivel central, ca în prezent. Astfel, fiecare UAT va fi direct interesată să colecteze cât mai multe venituri pentru a putea cheltui mai mult potrivit nevoilor sale specifice – în prezent acest stimulent nu funcţionează, cheltuielile efective la nivel de UAT fiind plafonate de ceea ce se numeşte ”cheltuieli publice ce revin în medie pe un locuitor„, iar administraţiile locale nu au nici un interes în creşterea colectării veniturilor proprii. Dimpotrivă au interesul electoral să păstreze taxele şi impozitele locale cât mai mici sau chiar să nu le colecteze.
În al doilea rând, în calcularea indicatorului capacitate fiscală pe locuitor se utilizează numai veniturile din cota partajată din impozitul pe venit persoane fizice (IVPF), făcând abstracţie de veniturile proprii ale unei UAT. În acest fel colectarea mai bună a veniturilor proprii nu influenţează sumele de echilibrare primite de un UAT, ceea ce reprezintă un alt stimulent important utilizare a bazei fiscale proprii.
Alte argumente pentru propusele modificări sunt Finanţarea sistemului de educaţie preşcolară, primară şi secundar-generală, a plăţilor sociale prin transferuri condiţionate, oportunitatea utilizării în sistemul de partajare a unor impozite generale de stat pe baza ariei de colectare, utilizarea exclusivă a IVPF în sistemul de impozite partajate pe baza ariei de colectare, cote de partajare diferite pe categorii de administraţii publice locale, alocarea transferurilor cu destinaţie generală, de echilibrare.
Perfecționarea sistemului va facilita autonomia financiară a APL-urilor
Proiectul elaborat de minister are drept obiectiv perfecţionarea actualului sistem de finanţe publice în contextul Strategiei Naţionale de Descentralizare, adoptată de Guvern şi aflată în procedura similară din Parlament. Proiectul a fost elaborat pe baza unor practici şi modele internaţionale, dar şi a analizei efectuate pe tot teritoriul republicii de experţi naţionali şi internaţionali.
Scopul propus de către autorități la realizarea proiectului a fost perfecţionarea actualului sistem de finanţe publice locale, astfel încît să se asigure autonomia financiară a APL, cu menţinerea disciplinei financiare, maximizarea eficienţei şi asigurarea echităţii în alocarea resurselor.
Modificarile inițiate se referă domeniului finanțelor publice, astfel, sistemul de transferuri către administraţia publică locală va fi centrat pe venituri şi nu pe cheltuieli – se renunţă la calcularea cheltuielilor bugetare medii pe locuitor. De fapt, se renunţă la mecanismul de echilibrare prevăzut actualmente la art.10. Între bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi cele de nivelul al doilea nu vor exista raporturi financiare de subordonare. Defalcările din veniturile generale de stat se vor referi numai la impozitul pe venitul persoanelor fizice (în continuare – IVPF), iar cotele specifice de defalcare pe tipuri de administraţii locale vor fi prevăzute de actuala lege.
Dosar: (În chenar)
a) municipiile Chişinău şi Bălţi – 45% din IVPF, colectat în limitele administrativ-teritoriale ale respectivelor UAT;
b) consiliile Raionale şi UTA Găgăuzia – 25% din IVPF, colectat în limitele administrativ-teritoriale ale respectivelor UAT;
c) oraşele reşedinţă de raion, inclusiv cele din UTA Găgăuzia, – 20% din IVPF, colectat în limitele administrativ-teritoriale ale respectivelor UAT;
d) celelalte UAT de nivel întîi, inclusiv cele din UTA Găgăuzia, – 75% din IVPF, colectat în limitele administrativ-teritoriale ale respectivelor UAT;
Aplicarea proiectului necesită investiții considerabile din bugetul de stat
Proiectul de lege prevede şi stabilirea unui transfer temporar de compensare pentru acoperirea parţială, în primii doi ani de aplicare a prezentei legi, a eventualelor discrepanţe (riscuri) legate de reformarea sistemului de raporturi interbugetare. În acest scop, Guvernul se va abilita cu dreptul de a forma în componenţa bugetului de stat un fond de compensare, în proporţie de până la 1% din veniturile bugetului de stat. Mijloacele fondului în cauză se vor repartiza pe UAT, conform deciziilor Guvernului.
Vom aminti că în urmă cu șase ani, autorităţile comuniste au adoptat un pachet din trei legi vizând descentralizarea la nivel de autorităţi publice locale, dar autonomia locală a rămas mai degrabă un deziderat teoretic din cauza respingerii legii cu privire la finanţele publice locale care urma să confere în primul rând autonomie financiară primăriilor. Primarii se plîng că au prea multe competenţe pe hîrtie, dar nefuncţionale din cauza neacoperirii financiare.
