Minimul de existenţă la fel de mic, totuşi mai mare decât în trimestrul trecut/ ANALIZĂ

Biroul Naţional de Statistică informează că în trimestrul III 2012 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe o persoană 1456,9 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul III 2011. Majorarea minimului de existenţă este determinată preponderent de creşterea preţurilor, în special la produse alimentare. Totodată, valoarea minimului de existenţă este practic la nivelul trimestrului II al anului curent.

Ce e și cum se calculează minimul de existență?
Valoare minimului de existenţă însumează volumul consumului minimal de bunuri materiale şi servicii necesare pentru a asigura păstrarea sănătăţii şi susţinerea activităţii vitale a omului. Minimul de existență se calculează de către Biroul Național de Statistică.

Determinat în medie pe cap de locuitor, e diferenţiat pe principalele grupe de populaţie, conform vârstei şi sexului în șase categorii, precum și separat pentru cei de la orașe și sate.

În componenţa minimului de existenţă se includ articole cum ar fi produsele alimentare (pâinea şi produsele de panificaţie, carnea şi produsele din carne, laptele şi produsele lactate, ouăle, peştele, zahărul şi produsele de cofetărie, grăsimile, cartofii, legumele, bostănoasele, fructele, produsele de băcănie, nucile, sarea, ceaiul, produsele pentru alimentaţia copilului de vârstă fragedă), mărfurile industriale de primă necesitate, medicamentele; obiectele sanitare şi de igienă (săpunul şi detergenţii); serviciile comunale: chiria spaţiului locativ (deservirea tehnică a casei), încălzirea, alimentarea cu apă rece şi caldă (încălzirea apei reci), energia electrică, gazele naturale utilizate pentru aragaze şi pentru încălzire, serviciile de canalizare, salubrizare (evacuarea deşeurilor menajere solide şi lichide), ascensoare, serviciile de transport: toate tipurile de transport urban în comun (cu excepţia taximetrelor); de telecomunicaţii (legătura telefonică şi radioul local); serviciile prestate instituţiilor preşcolare, serviciile de reparaţie a îmbrăcămintei, încălţămintei şi aparatelor de uz casnic, serviciile cu caracter ritual; contribuţiile individuale ale asigurărilor sociale de stat obligatorii şi mărimea impozitului pe venitul persoanelor fizice și toate acestea, în acest an, pentru o persoană valorează mai puțin de 1500 de lei. Utopic.

Evoluţia trimestrială a minimului de existenţă în 2008-2012
Conform datelor Biroului Național de Statistică, pe medii de reşedinţă minimul de existenţă se caracterizează prin valori mai mari pentru mediul urban – 1563,9 lei sau cu 13,3% mai mult comparativ cu mediul rural – 1380,3 lei. Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 1531,9 lei, şi în special bărbaţilor – 1614,9 lei.

Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 1259,5 lei şi reprezintă 86,5% din valoarea medie pentru total populaţie. În acelaşi timp, valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 octombrie 2012 a constituit 957,9 lei, sau cu 9,6% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Respectiv pensia medie reprezintă 76,1% din valoarea medie a minimului de existenţă pentru pensionari comparativ cu 72,4% în trimestrul III 2011.

Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1364,3 lei lunar cu o diferenţiere a acestui indicator în funcţie de vârsta copilului, de la 577,4 lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an, până la 1528,5 lei pentru un copil în vârstă de 7-16 ani.

Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a constituit în această perioadă 3498,3 lei, (doar șefii întreprinderilor de stat au salarii și de 150 000 de lei, iar muncitorii și de 1000) fiind astfel posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă în mărime de 2,3 ori. Câştigul salarial al angajaţilor din sectorul financiar este de 4,5 ori mai mare decât mărimea minimului de existenţă, pe când în cazul salariaţilor din piscicultură mărimea salariilor medii depăşeşte minimul de existenţă cu 5%.

Dacă considerăm veniturile disponibile lunare ale populaţiei (1507,3 lei), atunci constatăm că în medie acestea au depăşit mărimea medie a minimului de existenţă cu 3,5%.

Utopia instituțiilor de stat
Normele de consum al produselor alimentare incluse în coşul minim alimentar, se aprobă de către Guvern şi se reexaminează o dată la doi ani, interesant, cum s-ar isprăvi Premierul nostru cu doar 1500 de lei timp te o lună. Conform legii „Termenul reexaminării lor poate fi redus în cazul că apar factori ce modifică esenţial volumul şi structura consumului populaţiei.”. Normele de consum de către populaţie al produselor alimentare incluse în componenţa minimumului de existenţă, se elaborează de către Ministerul Economiei, al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, în comun cu Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova.

Preţurile medii de cumpărare a produselor alimentare se stabilesc conform datelor furnizate de organele de statistică, care se ocupă de înregistrarea preţurilor cu amănuntul în întreprinderile comerciale de toate tipurile de comerţ din ţară. Funcționarii acestor instituții se încadrează oare în acest minim de existență?
 

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Subiecte similare