La luarea deciziei privind resuscitarea Băncii de Economii, guvernul s-a condus de recomandările comisiei parlamentare care a examinat situaţia acestei instituţii, a declarat în cadrul audierilor parlamentare ministrul finanţelor Anatol Arapu.
El a amintit că această comisie, condusă de deputatul comunist Oleg Reidman a propus 3 soluţii de depăşire a situaţiei financiare a BEM: 1. Naţionalizarea Băncii de Economii a Moldovei; 2. Cedarea pachetului de control al băncii către un investitor privat, cu păstrarea de către stat a pachetului de blocaj (33%); 3. Majorarea capitalului statutar al debitorilor Băncii de Economii (din rândurile întreprinderilor de stat) care au la această bancă credite neperformante, cu scopul rambursării acestor credite.
Comisia interministerială specială a decis selectarea celei de-a doua variante. Guvernul a pus-o în practică în decursul a 60 de zile, în conformitate cu Hotărîrea Parlamentului indicată mai sus.
Sursa a explicat că legislaţia în vigoare nu prevede posibilitatea de naţionalizare, ci doar de expropriere a bunurilor. De asemenea, potrivit Constituţiei, nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”.
În conformitate cu recomandările Comisiei parlamentare din 11 iulie 2013, Comisia pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale în vederea privatizării proprietăţii statului a susţinut a doua variantă şi a propus realizarea unei emisiuni suplimentare de acţiuni a BEM de tip închis, fără participarea statului, în urma căreia statul menţine pachetul de blocaj de 33% + 1 acţiuni.
Ca rezultat al emisiunii respective, capitalul statutar al băncii se va majora cu 80,5 milioane de lei de lei, din contul investiţiilor acţionarilor privaţi. Această emisiune a fost efectuată cu condiţia că acţionarii privaţi, care au răscumpărat emisiunea de acţiuni de tip închis, fără alte cerinţe şi garanţii adăugătoare, şi-au asumat benevol obligaţia de a acorda Băncii un credit subordonat în mărime minimă de 600 milioane de lei, precum şi de a prelua credite şi împrumuturi neperformante în sumă minimă de 300 milioane de lei – în total circa un miliarde de lei.
În acelaşi timp, potrivit guvernului, naţionalizarea cotelor acţionarilor privaţi nu va soluţiona problema, deoarece Banca nu are nimic de câştigat de aici. Mai mult decât atât, pe lângă cumpărarea cotelor-părţi ale acţionarilor privaţi, statul ar fi obligat să verse în capitalul băncii suma suplimentară de 1 mlrd. de lei, pentru asigurarea funcţionării normale de mai departe a BEM. O astfel de investiţie din bugetul de stat ar fi condus la reducerea fondurilor pentru indexarea pensiilor şi a salariilor.
