E unul dintre satele basarabene al cărui toponim a fost „pus la zid” de autorităţile sovietice. Denumirea neaoşă – „Corlăteni” e ştearsă din nomenclatorul localităţilor în anul 1945, iar în locul acesteia apare – „Leadoveni”, în cinstea lui Leadov, un aviator rus, erou al URSS. Prin 1966, pentru a mai şterge de pe hartă o denumire românească, autorităţile includ în componenţa Leadoveniului şi satul Singureni, aflat peste Răut. Însă, peste de ani, cele două sate revin la ceea ce au fost mai înainte, adică Strâmba, un alt toponim al Corlăteniului de astăzi (1993), şi Singureni (1991).
Vă îndemn să treceţi pe la Corlăteni, localitate aflată la 135 de kilometri de Chişinău şi 34 de centrul raional Râşcani. Atestată documentar la 1487, se spune că denumirea vine de la „corlate” – gardul de nuiele ce împrejmuia bordeiele localnicilor. Mai târziu, nu se ştie, deocamdată, anul exact, Corlăteniul a devin Strâmba, de la boierul Strâmboi, toponim la care a revenit în 1991, după destrămarea URSS-ului. Strâmba a fost în nomenclatorul localităţilor doar doi ani, or din 1993, pe hartă reapare Corlăteniul.
Cei de aici au cu ce se mândri. Dar să le luăm pe rând. Primul popas e la Biserica „Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil”, zidită din piatră între anii 1873-1889. Timp de 25 de ani, din 1963 şi până în 1988, sfântul locaş de aici a fost închis. În această perioadă, în 1980, bisericii i se dă foc. De pârjol nu au scăpat catapeteasma, pristolul, icoanele, cupola, precum şi multe alte lucruri sfinte. În 1989, după o reparaţie, biserica este târnosită.
După ce am vizitat sfântul locaş de la Corlăteni, mi-am îndreptat paşii spre cimitirul din sat, or, aici este mormântul unuia dintre cei mai mari poeţi ai Basarabiei – Liviu Damian, născut la 13 martie 1935 la Corlăteni. A plecat în lumea umbrelor la 20 iulie, 1986.
„Cuprinde-mă cu linişte, pământule,/ Cum te-am cuprins şi eu…”, scrie pe monumentul funerar al ilustrului literat. Despre viaţa şi activitatea lui Liviu Damian vorbesc sutele de fotografii, documente, cărţi, obiecte personale aflate în Muzeul consacrat poetului.
Cine doreşte să ştie mai multe din istoria satului Corlăteni poate trece şi la Muzeul localităţi. Aici, cu certitiduine, curioşii vor afla foarte multe lucruri interesante.
La Palatul de Cultură, iubitorilor de frumos le sunt propuse spectacole de tradiţii şi obiceiuri, muzică, dans şi voie bună.
