Pe opt noiembrie, pe stil nou, Biserica îi cinsteşte pe sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. De acest mare praznic al ortodoxiei mai multe mănăstiri îşi sărbătoresc hramul. Vă îndemn să porniţi la drum spre oazele de spiritualitate ale neamului în ziua în care acestea îi cinstesc pe luminoşii protectori – Mihail şi Gavriil.
Primul popas poate fi pe malul Tisei – la Mănăstirea Săpânţa-Peri (de maici) din judeţul Maramureş . Aici se află cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Aceasta are 78 de metri şi e mai mare chiar decât Statuia Libertăţii. Mănăstirea Săpânţa-Peri este placată cu 8, 5 kilograme de aur, iar cea mai mare cruce, de şapte metri este învelită cu patru kilograme de aur.
Deşi a fost sfinţit la 31 august 2003, sfântul locaş are o pornire mai veche, mai degrabă fiind continuatorul unei vechi sihăstrii, care există încă prin 1391. Mănăstirea Săpânţa-Peri a fost distrusă în 1703. Abia peste aproape 300 de ani, în Parcul Dendrologic „Livada” a fost începută construcţia unui noi biserici, la o distanţă mică faţă de locul unde s-a aflat biserica voievodală. Sfântul locaş de la 1391 era la Peri (actualmente sat în Ucraina).
De Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil va fi mare sărbătoare şi la Mănăstirea Arnota din judeţul Vâlcea. Acolo unde ai impresia că ai putea să atingi cerul cu mâna, iar vulturii mai că ţi-ar mânca din palmă, pe Munţii Căpăţânii, la altitudinea de 840 de metri, stă de veghe Mănăstirea Arnota (de maici).
Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” de la Arnota este ctitoria de seamă a lui Matei Basarab. Aici, în vechea biserică, se află şi cripta Domnitorului Ţării Româneşti (între 1632 şi 1654). Sfântul locaş, de la ctitorie şi până acum, e considerat unul din cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din spaţiul românesc.
Ctitorie voievodală, încadrată într-un peisaj natural deosebit, îşi are pornirile în 1633, când Matei Vodă a şi început ridicarea faimosului locaş sfânt de pe Muntele Căpăţânii. Legenda spune că Domnitorul, după o luptă cu turcii, în care nu a câştigat, fiind urmărit de aceştia, a ajuns pe creasta muntelui. Însă, negăsind scăpare şi-a schimbat hainele cu un arnăut, care a şi fost omorât de ieniceri.
Întru amintirea arnăutului care i-a salvat viaţa, dar şi întru mărirea Celui de Sus şi a Sfinţilor Arhangheli Mihai şi Gavriil, ocrotitorii săi, a ridicat din 1633 până în 1636 Mănăstirea Arnota. Matei Basarab a zidit nu doar biserica, dar şi clopotniţa şi chiliile pentru călugări. Specialiştii care au efectuat săpături nu exclud că Domnitorul a construit sfântul locaş pe locul altuia mult mai vechi.
La 1705 – 1706, Sfântul Constantin Brâncoveanu a renovat biserica, i-a adăugat pridvorul cu turlă, pe care l-a şi pictat (pictura, însă, nu a rezistat în timp). Totodată, a schimbat uşile prin altele din lemn de castan. Pentru că a fost afectat de cutremurul de la 1838, întregul complex monastic este restaurat între 1852-1856, la dispoziţia Domnitorului Barbu Ştirbei. Peste aproape opt decenii sunt executate ale lucrări de renovare.
Pe opt noiembrie, mii de pelerini îşi vor îndrepta paşii şi spre Mănăstirea Petru Vodă, judeţul Neam, care, la fel, îşi va cinsti protectorii spirituali. Unul din cele mai căutate sfinte lăcaşuri româneşti, datorită faptului că aici vieţuieşte părintele Iustin Pârvu, are o istorie nu prea veche. Apare în arealul spiritual acum 20 de ani. Totul a pornit, însă, de la un vis, încă pe atunci când Iustin Pârvu era condamnat la munci silnice. Victimă a regimului odios, părintele Iustin Pârvu a păstrat în suflet acest vis. După patru decenii, exact în poiana care i s-a arătat în vis, aproape de satul natal, ajutat de o mână de monahi şi fraţi de ascultare, a ridicat o frumoasă Mănăstire. Vieţuitorii de aici au un regim sever, respectând cu stricteţe tradiţia de pe muntele Athos.
Mii de creştini vin la Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” de la Petru Vodă pentru a se rugă, a cere binecuvântare şi sfaturi de la părintele Iustin Pârvu, dar şi pentru a se închina la moaştele aduse din groapa comună a deţinuţilor politici de la Aiud.
De Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil îşi vor mai sărbători hramul mănăstirile: Rimetea (judeţul Alba); Brebu (Prahova); Dridu (Ialomiţa); Axioplos (Constanţa); Frumoasa (Iaşi); Baia de Aramă (Mehedinţi); Agapia (Neamţ) etc.
