Despre această mănăstire nu ştiam absolut nimic. Prima dată am aflat de existenţa ei de la preotul Viorel Cojocaru de la Biserica „Sfinţii Apostol Petru şi Pavel” din Chişinău, care, la începutul verii, a şi organizat un popas spiritual la acest sfânt locaş. Se află în judeţul Suceava şi e de o frumuseţe aparte. E vorba de Mănăstirea Cămârzani din satul cu acelaşi nume (comuna Vadu Moldovei).
Mănăstirea se află la o distanţă de 260 km de Chişinău, la şapte kilometri de Fălticeni şi la peste 40 km de Suceava. Sculptura şi pictura te fac să le admiri, te copleşesc prin forme şi culori, prin viziuni şi semnificaţii. Toate lucrările de aici pornesc dintr-o mare şi de nestăvilit credinţă şi toate au în ele rugăciunile şi sufletele măicuţelor de la Mănăstirea Cămârzani.
Deşi nu are o istorie prea veche, Mănăstirea Cămârzani cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” atrage pelerinii dornici de linişte şi rugăciune profundă. Maica de la pangar îmi spune că pe timpuri, de prin 1863, aici funcţiona o biserică, ridicată de boierul Emanoil Morţun. În sfântul locaş se închinau doar membrii familiei boiereşti. În 1947, biserica lui Emanoil Morţun devine schit, apoi e transformat în sfânt locaş de mir.
Acum mai bine de două decenii (1992), vechiul schit devine mănăstiri de maici. Alături de biserica ctitorită de boierul Morţun este ridicat un paraclis închinat Sfântului Mina. Apoi, în anul 2000, începe zidirea unei noi biserici în stil tradiţional moldovenesc.
Mănăstirea Cămârzani nu e doar un centru de spiritualitate, dar şi unul de cultură românească. În muzeul de aici sunt impresionante colecţii arheologice, etnografice, meşteşugăreşti etc. Totodată, pot fi admirate o mulţime de icoane pe lemn, cărţi şi veşminte liturgice, precum şi obiecte de cult.
Călătoria prin Moldova lui Ştefan cel Mare continuă. Următorul popas va fi la Mănăstirea Secu, judeţul Neamţ.
