Potrivit diverselor sondaje de opinie, Transnistria se clasează pe locul nouă sau zece în topul priorităţilor populaţiei. Doar 2% din persoanele chestionate consideră că este problema cea mai presantă și 5% consideră că este pe locul doi, cu mult în urma unor aspecte, cum ar fi sărăcia, criminalitatea, sau inflaţia. Despre aceasta se comunică în studiul „Transnistria: o integrare treptată”, realizat de Nicu Popescu şi Leonid Litra.
Autorii studiului susţin că acest lucru este în contrast izbitor cu preocuparea mult mai mare faţă de conflictele îngheţate din alte ţări post-sovietice, cum ar fi Azerbaidjan și Georgia.
“Partea pozitivă este că o astfel de „indiferenţă” este în mod clar unul dintre pilonii de stabilitate și pace în regiune. Lipsa de interes public înseamnă că există puţine presiuni pentru militarizare sau agitaţie naţionalistă în jurul zonei de conflict, așa cum a fost cazul într-o serie de regiuni de conflict. Dar dezavantajul constă în faptul că, din cauza indiferenţei faţă de Transnistria, societatea moldovenească nu este dispusă să facă concesii semnificative. Ca urmare, societatea moldovenească tinde să fie împotriva celor mai semnificative forme de împărţire a puterii, cum ar fi federalizarea sau chiar o includere serioasă a elitelor Transnistriei într-o Republică Moldova reintegrată. În rândurile elitelor din Moldova, cel mai probabil, foarte puţini ar fi fericiţi să vadă un număr semnificativ de transnistreni care ocupă funcţii politice de conducere în Republica Moldova, de la miniștri și membri ai Parlamentului până la ambasadori”, explică studiul.
Mai mult, autorii studiului sunt de părerea că societatea şi elita moldovenească sunt preocupate nu doar de beneficiile, dar şi de costurile potenţiale ale reintegrării. “Şi pentru un număr tot mai mare de moldoveni nu este evident că beneficiile de reintegrare vor depăși costurile”, punctează studiul.
