Liderii coaliţiei de guvernare au anunţat acum câteva minute că nu vor participa la sesiunea parlamentară extraordinară, iniţiată la solicitarea Partidului Comuniştilor, potrivit Publika TV.
"Problema există, dar nu în formula prezentată de opoziţia comunistă. Există lacune, care au şi fost dezbătute în Comisa mass-media. Nu cred că acum prezintă un mare pericol pentru libertatea presei. Nu trebuie să demonstrăm mare ingerinţă, petnru că CCA este o structură autonomă. Şi nu bătăuşii comunişti ar trebui să ne dea lecţii de democraţie. Nu cred că ei sunt cei indicaţi. Am decis să nu ne lăsăm atraşi în acest spectacol. Nu vom participa la acest show pe care încearcă comuniştii să-l demonstreze", a declarat liberalul-reformator Ion Hadârcă.
"Este o poziţie comună de a nu participa la acest circ, inventat de comunişti. Abordarea acestui subiect de către promotorii numeroaselor atacuri la adresa ziariştilor este o mare ipocrizie. De aceea, vine acestă decizie, de a nu particpa la acest circ", a menţionat şi preşedintele fracţiunii parlamentare a PD, Marian Lupu.
Liderul fracţiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleț, a spus că grupul de lucru deja creat va veni cu unele amendamente la legislaţie, care vor fi votate de Parlament.
"Din 2001, toate petrecute în Republica Moldova protestul jurnaliştilor de la Teleradio moldova, deetatizarea posturilor Antena C şi Eurotv, astfel, încât acestea să ajungă unul la Roşca şi altul la Voronin, închiderea agenţiei Infor-Prim, închiderea ziarului Timpul, toate acestea s-au produs sub conducerea comunistă şi au avut drept scop oprimarea libertăţii de exprimare", a conchis Valeriu Streleţ.
Menționăm că în timpul guvernării comuniste au avut loc mai multe acțiuni de sfidare a presei. În 2006, radioul și televiziunea municipală Antena C și Euro TV, ostile dictaturii lui Voronin, au fost scoase la vânzare de către Consiliul municipal Chișinău, cu votul comuniștilor și creștin-democraților.
În 2004, aproximativ 500 de jurnlaști de la posturile naționale de radio și televiziune au creat un comitet de grevă împotriva cenzurii impuse de către autoritățile comuniste. Jurnaliștii de la Teleradio-Moldova au declarat că cenzura era impusă fără drept de replică de către înalți demnitari de stat, oral sau la telefon.
De asemenea, ziarul TIMPUL a fost lichidat după un proces de judecată intentat după ce relatase despre acțiuni de corupție cu achizițiile de automobile ale inalților demnitari. Autoarea investigației a fost bătută de un necunoscut în plină stradă. Ziarul a fost nevoit să se inregistreze cu o nouă denumire pentru a putea continua activitatea.
Pe timpul regimului comunist, cel mai mare instrument de propagandă comunistă, televiziunea NIT, a obținut cele mai multe frecvențe terestre din partea CCA ,obținând acoperire națională într-o perioadă record. La fel s-a întâmplat și cu televiziunea Euro TV apropiată PPCD.
Totodată, CCA a anunţat în decembrie 2008 că nu va prelungi automat licenţa ProTV Chişinău, invocând pentru această decizie pretinse încălcări ale reglementărilor în domeniu legate de lipsa programelor de ştiri pentru persoanele cu deficienţe de auz, volumul de publicitate şi înlocuirea unui jurnal de ştiri realizat de ProTV Bucureşti.
În 2007, Societăţii Române de Televiziune (SRTV) i-a fost retrasă licenţa pentru retransmiterea TVR 1 în R. Moldova, pe frecvenţa a doua de stat, frecvenţa acordată SRTV fiind transmisă unei alte companii, şi anume postului de televiziune „2 Plus”. Chiar dacă fostul director al postului „2 Plus”, Răzvan Paveliu, recunoaşte că TVR 1 a fost lipsită ilegal de licenţă, prin acţiuni de tip rider, venind şi cu o serie de dovezi. Licenţa TVR 1 a fost scoasă la concurs în urma unei sesizări precum că postul respectiv n-a achitat nişte facturi.
