Enver Izmailov este un chitarist celebru, tătar. S-a născut în Uzbekistan, unde i-a fost deportată familia. În 1989 s-a întors în Crimeea. Zilele astea a postat pe youtube o Adresare către toate popoarele, care a adunat deja aproape 19 000 de vizualizări. Enver Izmailov spune că e şocat de dezinformearea despre tătari, ucraineni şi ruşi, că s-a plimbat mult prin Ucraina şi vorbea doar în rusă, că nu ştie ucraineana,însă niciodată nu a fost privit cu ură din cauza asta. „Sunt oameni diferiţi, dar nu trebuie de amestecat un rahat cu un popor intreg, cu popoarele. Dacă se va vărsa sânge – va începe al III-lea război mondial. Crimeea din punct de vedere economic nu va mai exista. Se va termina cu turismul, iar turismul ne hrăneşte pe noi. Copiii şi nepoţii noştri nu vor mai ajunge la zile bune. Vor trăi doar acei care ne împing în prăpastie. În 1946 a fost deportat întregul meu popor, într-o noapte. 800 000. Părinţii mei aveau 14 ani. Pe o parte i-au dus in Ural, pe o parte în Orientul Mijlociu. Aşa s-a întâmplat şi cu cecenii, cu armenii, calmâcii şi alte popoare. Sufereau toţi: şi ucrainenii şi ruşii. Amintiţi-vă de Gulag. Mai vrem suferinţă? Poate suntem masochişti? Trebuie să ne amintim că pământul îi aparţine lui Dumnezeu, lui Allah – cum vreţi, aşa numiţi-L. Noi suntem oaspeţi vremelnici aici. Să fim cu toţii împreună, să nu permitem vărsări de sânge” – spune Enver Izmailov în Adresare către popoare.
Enver Izmailov a făcut parte dintr-o formaţie grandioasă, internaţională, Black Sea Orchestra, compusă unsprezece muzicieni din toate ţările din jurul Marii Negre: Ivo Papazov – Bulgaria (clarinet) – tătar; Floros Floridis – Grecia (saxofoane); Okay Temiz şi Akay Temiz – Turcia (tobe, percuţie); Zurab Gagnidze – Georgia (bas); Alexander Alexandrov – Russia (fagot); Enver Izmailov – Ucraina (chitara), tătar din Crimeea; Nariman Umerov – Ukraine (acordeon),tătar din Crimeea; Anatol Ştefăneţ – Moldova (viola); Yuri Parfenov – Rusia (trompeta) şi Harry Tavitian – România, (pian), armean.
Black Sea Orchestra a avut concerte în Grecia (Salonic), Turcia (Istanbul, Ankara), Olanda (Nijmegen), Portugalia (Lisabona).
Harry Tavitian “…este cel mai important jazzman român contemporan” (International Herald Tribune / 19 oct. 1990). L-am rugat să-mi spună câteva cuvinte despre Enver Izmailov şi situaţia din Ucraina.
Harry Tavitian: „Din cei 11 colegi ai mei muzicieni din Black Sea Orchestra, doi aleseseră să se stabilească în Occident. Enver Ismailov, la fel ca și mine, a ales să rămână acolo unde-i erau rădăcinile. Pleca tot timpul încolo-încoace la concerte, dar revenea în Crimeea. Cum în anii ’90, când am început să cântăm împreună, nu erau telefoane mobile și internet, era problemă să dăm de el – într-un fel, el era cel mai izolat. Când au început acum problemele în Crimeea, m-am gândit la Enver cu îngrijorare și am intrat pe pagina lui de Facebook. Am ascultat mesajul pe care îl înregistrase, fără să înțeleg rusește, dar mi-am dat seama, dincolo de cuvinte, văzându-i chipul și ascultându-i vocea, că era un apel făcut la mare emoție și tulburare. Situația din Crimeea e într-adevăr dramatică. Sunt cu tot sufletul alături de Enver și de toți cei care locuiesc pe teritoriul Ucrainei – ucrainieni, ruși sau tătari – care sunt acum între interesele economice și politice a două mari imperii (și noi armenii și românii știm prea bine ce înseamnă asta). Tătarii, ca și armenii, au cunoscut ororile deportărilor și ale genocidului. Din mesajul lui Enver se vede că și el, ca și mine, Îl iubește pe Dumnezeu și creația Lui, care astăzi este din ce în ce mai batjocorită. Mă rog la Dumnezeu să ocrotească tot poporul Crimeei și pe prietenul meu Enver!”
De Alexandru Vakulovski
