Cea dea patra Conferinţă Internaţională privind Depăşirea Disparităţilor Regionale, cu ediţiile anterioare organizate în Serbia, Macedonia şi Montenegro, a adunat la Chişinău mai mulţi experţi, din diferite ţări, inclusiv R. Moldova, pentru un schimb de experienţă în domeniul dezvoltării regionale. În cadrul conferinţei participanţii din 20 de ţări împreună cu experţii naţionali au format 4 grupuri de lucru care au abordat diferite tematici şi probleme. Scopul acestora a fost de a identifica mecanismele care pot facilita implementarea eficientă a politicii de dezvoltare regională. Cel care a vegheat activitatea atelierelor de lucru este Valerian Bînzaru, şeful Direcţiei Generale de Dezvoltare Regională din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
– Domnule Bînzaru, primul grup de experţi trebuie să ofere răspuns la întrebarea „Ce fel de aranjamente de guvernare de diferite nivele ar trebui să fie implementate pentru a asigura o planificare şi programare eficace în domeniul dezvoltării regionale?”. De ce schimbări avem nevoie atât în cadrul legal cât şi în mecanismul de implementare a proiectelor pentru a avea îmbunătăţiri semnificative?
– O problemă existentă este lipsa conlucrării eficiente în procesul de implementare a proiectelor şi a sinergizării activităţilor fondurilor disponibile. Acest aspect poate fi diminuat odată cu modificarea legislaţiei. Noi ne-am propus să facem ca politica de dezvoltare regională să fie una intersectorială, iar sinergizarea activităţii fondurilor să fie identificat drept un aspect prioritar. În multe ministere există resurse financiare pentru realizarea proiectelor de dezvoltare regională, problema e că nu există o coordonare la nivel naţional, aceste resurse sunt gestionate doar în baza politicii sectoriale gestionate de către ministerul de resort.
– Ce se va obţine în rezultatul sinergiei fondurilor despre care ne vorbiţi?
– Această abordare intersectorială ne va oferi noi posibilităţi. Spre exemplu să participăm împreună cu Ministerul Mediului în proiectele de aprovizionare cu apă şi sanitaţie, dintr-un fond să finanţăm construcţia apeductului iar din alt fond, construcţia reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare. În procesul de sinergizare pot fi identificate foarte multe metode de conlucrare, care ar creşte eficienţa utilizării resurselor financiare şi excluderea riscurilor de finanţare dublă a proiectelor investiţionale. Tot aici trebuie să menţionăm că doar prin eforturi comune pot fi realizate obiectivele politicilor sectoriale stabilite la nivel naţional.
– Dacă tot aţi amintit proiectele de aprovizionare cu apă şi sanitaţie, o altă echipă va stabili cum poate fi asigurată în mod cât mai eficient identificarea, prioritizarea şi elaborarea proiectelor în domeniul dezvoltării regionale. În acest context aş vrea ne spuneţi cine identifică proiectele care necesită de a fi realizate prioritar în regiunile din Republica Moldova ?
– Să încep cu aceea că în Republica Moldova, conform legislaţiei şi a deciziilor luate la nivelul Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale, noi avem patru priorităţi pe care ne axăm în implementarea proiectelor. Acestea sunt proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii fizice, apă şi sanitaţie, proiectele de turism, proiecte legate de managementul deşeurilor şi proiectele ce ţin de dezvoltarea economică, construcţia infrastructurii pentru zonele economice libere, parcuri industriale, incubatoare de afaceri etc. Iar ce ţine de identificarea proiectelor, am început cu instruirea în acest sens a autorităţilor publice locale. Acestora li s-au explicat toate principiile şi modalităţile de realizare a proiectelor, precum şi lista criteriilor de selectare a acestora. Ca rezultat, în urma etapelor de selectare la nivel regional şi naţional, din 208 proiecte înaintate de către autorităţile publice locale, au fost selectate mai puţin de o treime, acestea în mare parte fiind orientate spre îmbunătăţirea infrastructurii fizice. Putem spune că există o concurenţă echitabilă la nivelul autorităţilor publice locale şi regionale.
– Din aceste 62 de proiecte care au fost aprobate, câte sunt implementate în anul 2014?
– În acest an vor fi implementate 41 de proiecte. Din acestea, nouă sunt finanţate de partenerii noştri din Germania, iar celelalte 32 sunt finanţate din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională.
– Subiectul finanţării proiectelor de dezvoltare regională rămâne a fi unul problematic, inclusiv din cauza pe care aţi enunţat-o mai sus: lipsa unei cooperări intersectoriale. La conferinţă, grupurile de lucru ce soluţie au găsit pentru a face posibilă finanţarea proiectelor de dezvoltare regională într-un mod eficace?
– Acum se lucrează la elaborarea unor programe sectoriale regionale pentru fiecare domeniu în parte. Până la finele anului, programele urmează să fie aprobate de către consiliile regionale pentru dezvoltare. Aceste programe urmează să fie cartea de căpătâi a agenţiilor noastre în atragerea fondurilor din UE şi a altor parteneri de dezvoltare. La moment, noi valorificăm toate resursele alocate, atât din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională, cât şi ale partenerilor străini. Spre exemplu, în acest an am primit din partea Germaniei cinci milioane de euro, bani pe care trebuie să-i folosim în proiectele propuse. Totuşi, pentru o conlucrare mai eficientă este necesar iar să menţionăm importanţa sinergiei fondurilor.
– Un alt aspect, extrem de important pentru R. Moldova, afectată de rata mare a şomajului este că unele proiecte de dezvoltare regională au obiectivul de a soluţiona această problemă stringentă. În ce mod politica de dezvoltare regională susţine dimensiunea economică de creştere şi creare a locurilor de muncă ?
– Aici aş vrea să evidenţiez proiectele prioritare în dezvoltare regională de construcţie a infrastructurii pentru zonele economice libere, parcuri industriale şi a incubatoarelor de afaceri. Ceea ce facem noi astăzi este să creăm condiţii şi să realizăm proiecte de infrastructură cum sunt drumurile de acces, apă şi sanitaţie pentru zonele economice libere şi să oferim posibilitate acestei zone economice să funcţioneze. Iar în rezultatul creării şi dezvoltării acestor zone apar şi noi locuri de muncă. Sună bine, dar şi mai frumos va fi când vom vedea oamenii mulţumiţi pentru că s-au încadrat în câmpul muncii la ei acasă şi nu sunt nevoiţi să aleagă calea străinătăţii.
– Aţi vorbit despre politicile de realizare a proiectelor de dezvoltare regională, despre disparităţile şi metodele de lichidare ale acestora. În acest parcurs, care paşi sunt inadmisibili?
– Lista proiectelor care au fost implementate cu succes este mare şi despre fiecare în parte pot să vorbesc cu mândrie. Acest lucru se datorează faptului că în politica activităţii noastre nu ne permitem să facem careva abateri de la normele în vigoare. Nu ne permitem ca proiectele noastre să nu fie calitative sau să nu dea rezultatele pe care ni le-am dorit.
Interviu realizat de Svetlana Panța
