Țara noastră se află, la prop-riu şi la figurat, într-un carusel geopolitic electoral. Prima a făcut alegerea Ucraina, la 26 octombrie. Acum câteva zile a votat România, pe care o aşteaptă încă al doilea tur de prezidențiale. Republica Moldova îşi va decide viitorul în câteva săptămâni, la 30 noiembrie. Despre interferențele dintre procesele electorale din cele trei țări şi, mai ales, despre consecințele rezultatelor acestora am discutat cu Leonid Litra, expert la Institutul de Politică Mondială din Kiev.
Andreea Ștefan
— Dle Litra, ce impact va avea – dacă va avea – rezultatul alegerilor din Ucraina şi România asupra scrutinului din Republica Moldova?
— Alegerile din Ucraina au mai mult decât o conotație simbolică. Din păcate, atât Ucraina, cât şi Moldova au multe probleme în comun, de multe ori generate de acelaşi partener – Rusia. Însă în scrutinul parlamentar, Kievul a demonstrat că se poate mobiliza în momente de maximă importanță istorică pentru soarta țării, exprimând un sprijin puternic pentru integrarea europeană şi reformele orientate spre atingerea acestui obiectiv. Cât privește scrutinul din România… În acest moment toate partidele importante de acolo au inclus tema cooperării cu Republica Moldova pe agendă, respectiv oricine ar deveni preşedinte, va fi nevoit să ofere suficientă atenție relației cu Chişinăul, chiar dacă vor fi variații. Așadar, impactul major al acestor scrutine, mai ales al celui din Ucraina, este că a oferit un confort geopolitic regional Moldovei, care creează condiții bune pentru a menține direcția reformelor legate de apropierea Chişinăului de UE.
— Este europenizarea Ucrainei ireversibilă după aceste alegeri?
— Istoria ne demonstrează că nu există direcții sau procese ireversibile şi Ucraina nu face excepție. Tocmai din această cauză, ideea europenizării trebuie să fie promovată fără întreruperi şi abateri, de o manieră consecventă. Nu este vorba doar de instituțiile de stat, ci şi despre cei care sprijină această idee. Recentele scrutine ilegale şi nerecunoscute, desfăşurate pe o parte a teritoriului regiunilor Donețk şi Lugansk, și care au fost sprijinite doar de Rusia, sunt tertipuri care demonstrează că o Ucraină europeană şi cu adevărat independentă ar putea fi o problemă pentru statele autoritare şi menținerea puterii în acestea, asta în cazul în care Kievul va duce până la capăt reformele asumate şi va finaliza tranziția.
Cel mai important lucru pe care trebuie să-l înţelegem în ajun de alegeri este că o supărare personală pentru anumite nereuşite este neseminificativă în comparaţie cu felul în care vom trăi în următorii patru ani, ba chiar mai mult. Respectiv, chiar dacă unii s-au dezamăgit, îi îndemn să iasă la scrutin. Iar pentru politicieni este foarte important să-și evalueze activitatea din ultimii patru ani într-un mod onest și corect, și să nu repete ceea ce cred că au făcut greșit – iar managementul așteptărilor și combaterea corupţiei sunt doar câteva dintre aceste elemente”
— Ce se va întâmpla în continuare cu această nouă Transnistrie?
— Este greu să facem prognoze în situația în care încă au loc acțiuni militare şi nu este clar în ce fază se va „îngheța” acest conflict, dar e cert că în Ucraina această „nouă Transnistrie” este creată după acelaşi principiu şi urmărind același scop ca și regiunea separatistă din Moldova – de a periclita europenizarea acestor state.
— Putem vorbi despre o lecție ucraineană ca urmare a acestor alegeri?
— Scrutinul din Kiev a avut câteva dimensiuni interesante. În primul rând, o mare victorie a forțelor proeuropene în plină criză economică şi, de facto, în plin război, dar şi reforme nepopulare. În al doilea rând, este important să remarcăm că toate partidele aflate pe extreme – atât de dreapta, cum ar fi „Pravyi Sektor” sau Svoboda, cât și de stânga, cum ar fi Partidul Comuniştilor, n-au trecut în parlament. Deci, în pofida unor eforturi stahanoviste ale dezinformării ruseşti, electoratul a putut face o alegere direcționată spre independența şi europenizarea Ucrainei. În Moldova scrutinul abia urmează şi electoratul are aceeaşi șansă de a-i sancționa pe cei care, într-un mod absolut deschis şi obraznic, promovează idei împotriva intereselor Republicii Moldova. Or, dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci nu există loc pentru critici adresate altora, decât nouă înşine.
— Va avea lustrația acel efect de purificare, aşteptat de societatea ucraineană? Este nevoie de lustrație în societatea moldovenească ori este o etapă depăşită?
— Eu nu sunt un mare amator de lustrație prin interzicerea deținerii unor funcții în virtutea unor raționamente legate de convingeri politice. În Moldova, cea mai importantă lustrație poate fi făcută la alegeri şi de asta este important ca cetățenii să se mobilizeze şi să sancționeze forțele care servesc alte interese decât cele ale Republicii Moldova. Al doilea mecanism important pentru lustrație este o justiție intendentă, ce ar trebui să aplice legea asupra celor care n-o respectă. Personal, nu cred că aruncarea politicienilor în tomberoane va aduce rezultatele dorite.
— Dar despre o lecție moldovenească pentru ucraineni putem vorbi? Poate, în sensul greşelilor pe care să nu le repete vecinii noştri?..
— Probabil, lecția cea mai importantă este că reformele trebuie făcute în primul an de guvernare şi să nu încerce să tărăgăneze implementarea lor din raționamente politice sau de rating electoral. Moldova a făcut paşi importanți în ultimii patru ani de guvernare şi a obținut rezultate bune, cum ar fi liberalizarea regimului de vize cu UE, semnarea şi punerea în aplicare a Acordului de Asociere, care va permite modernizarea economiei, îmbunătățirea semnificativă a infrastructurii. Însă am impresia că se putea face și mai mult, dacă ar fi existat mai puține temeri legate de ratingul electoral şi mai multă hotărâre în combaterea corupției. Alt factor important, ce ar putea fi util pentru Ucraina, ține de faptul ca Puterea să proiecteze aşteptări realiste şi să comunice eficient despre ceea ce face şi pentru ce o face. Cert este că pentru Moldova va fi importantă cooperarea cu Ucraina pe dimensiunea integrării europene, dar şi pe dimensiunea conflictelor înghețate.
— Se ştie bine că mereu a existat o competiție nedeclarată între Chişinău şi Kiev în ceea ce priveşte viteza şi randamentul integrării europene. Evenimentele din ultimul an din țara vecină ne-au propulsat, volens-nolens, în față. Ce trebuie să facă Republica Moldova pentru a menține acest randament înalt?
— Am impresia că, pentru ambele țări, competiția în sensul bun al cuvântului este benefică pentru integrarea europeană şi pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere. Moldova, într-adevăr, este în fața Ucrainei la mai multe capitole legate de cooperarea politică, însă în ceea ce ține de Zona de Liber Schimb, bunăoară, există domenii în care Kievul stă mai bine. Pașii necesari pentru a menține un randament înalt al reformelor şi europenizării sunt fixați în Planul național de implementare a Acordului de Asociere – și Chișinăul știe care sunt ei. A rămas ca oamenii să ofere un nou mandat celor care au dovedit că pot să facă acest lucru.
— Actuala campanie electorală din Moldova, mai mult ca niciodată poate, este geopolitică – fie spre Vest, fie spre Est. Cei care ne cheamă spre Est nu au însă nici un mesaj pentru Puterea de la Kiev, de parcă nici nu ar exista această țară enormă care ne desparte de Rusia. În ce măsură este o abordare corectă?
— Din clipa în care Kievul a revenit pe „ecartamentul” integrării europene, mesajul geopolitic devine mai abstract. Atunci când se spune despre Est, se are în vedere Rusia, iar atunci când se spune despre Vest, se are în vedere Uniunea Europeană. Ucraina, chiar dacă se află la Est de Moldova, este văzută la Chişinău ca şi Vest. Dar altceva e important: având o Ucraină ce împărtăşeşte aceleaşi obiective ca şi Moldova, este extrem de important un efort comun şi o concertare regională. Mai mult ca atât, o Ucraină ce a ales apropierea de UE şi, la fel, a semnat Acordul de Asociere face teoretică sau chiar imposibilă o discuție serioasă despre aderarea Moldovei la Uniunea Vamală. Este „o utopie”, aşa cum spunea nu chiar demult Igor Dodon, să încerci să promovezi aderarea la Uniunea Vamală în contextul în care nu există o legătură fizică între Moldova şi spațiul Uniunii Vamale.
- Vă mulțumim pentru interviu.
Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.
Foto: europalibera.org
