de Carolina Budescu
Preşedintele Senatului României Nicolae Văcăroiu şi preşedintele Parlamentului Republici Moldova Marian Lupu au anunţat, luni, la Chişinău, relansarea relaţiilor bilateral parlamentare dinte cele două state şi necesitatea creării unui nou cadru legal dintre cele două ţări, în contextul aderării României la UE în ianuarie 2007. Vizita lui Nicolae Văcăroiu este prima vizită oficială, efectuată în Republica Moldova de către un preşedinte al Senatului din 1998 încoace.
După întrevederea cu Marian Lupu, preşedintele Senatului României a menţionat că în ultimul timp, relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti nu au fost la nivelul aşteptărilor. El a spus că a fost examinată necesitatea creării unui cadru nou care să asigure continuitate, consistenţă şi întâlniri periodice nu numai la nivel de preşedinţi, ci şi la nivelul comisiilor, a grupurilor de prietenie etc.
|
|
Văcăroiu a declarat că aderarea României la UE în 2007 va conta enorm în rolul pe care România îl poate juca alături de Republica Moldova pentru a face acelaşi lucru cât mai curând. „Experienţa pe care am acumulat-o o punem la dispoziţia Republicii Moldova cu cea mai mare plăcere. Am dori ca Republica Moldova să ne urmeze cât mai curând. Aceasta înseamnă consecvenţă şi voinţă politică pentru a face acest pas”, a declarat Văcăroiu.
La rândul său, preşedintele Parlamentului Marian Lupu a felicitat România pentru obţinerea raportului de ţară a UE, care va fi anunţat la 26 septembrie, menţionând că aderarea României la UE impune condiţii noi pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări. Lupu spus că în cadrul întrevederii au fost discutate subiecte ce ţin de cooperarea propriu-zisă dintre cele două parlamente, stadiul relaţiilor moldo-române, problema transnistreană, precum şi un set de obiective ce ţin de obţinerea de către Republica Moldova a regimului comercial preferenţial cu UE.
După întrevederile oficiale, solicitat de jurnalişti să ofere detalii privind Tratatul de bază dintre Republica Moldova şi România, Văcăroiu a declarat că în prezent părţile se află şa stadiul acuzaţiilor reciproce cine întârzie elaborarea şi finalizarea acestui document. „În anul 200 s-au purtat negocieri, s-a parafat un tratat pentru dezvoltarea unor relaţii privilegiate de cooperare dintre România şi Republica Moldova, ulterior, colegii din Republica Moldova au spus trebuie să-l reluăm şi să-l renegociem, între timp s-a venit cu o formulă din partea Ministerului de Externe, care însemna acord, nu tratat politic, de relaţii privilegiate şi cooperare europeană. La ora actuală avem două proiecte de tratat unul al părţii române unul al părţii moldovene, experţii sunt în negocieri”, a declarat preşedintele Senatului român.
Potrivi lui Văcăroiu, partea română ar fi dorit un Tratat în care să fie menţionate condiţiile specifice ale cooperării cu Republica Moldova. „Poţi să faci un tratat sec, însă noi avem un spaţiu istoric, o cultură comună, lucruri care le leagă şi care trebuie exprimate”, a declarat Văcăroiu. El a specificat că articolele de bază ale Tratatului de bază dintre Republica Moldova şi România se referă la suveranitate, integritate teritorială, independenţă, ceea ce e firesc, dar nu pot fi lăsate la o parte chestiunile specifice dintre cele două state. Văcăroiu şi-a exprimat speranţa că se va ajunge foarte rapid la o formulă de Tratat privind relaţiile privilegiate de cooperare dintre Republica Moldova şi România.
Referindu-se la introducerea predării cursului de istorie integrată în Republica Moldova, Văcăroiu a menţionat că acest subiect a fost discutat cu colegii de la Chişinău, deoarece a general foarte multă nemulţumire în Republica Moldova. „Un curs de istorie integrată trebuie să nu cadă în păcatul influenţei factorului politic. Istoria trebuie scrisă de către istorici, aşa cum este ea cu bune şi cu rele”, a spus preşedintele Senatului român.
Întrebat de ziarişti ce va întreprinde România pentru a facilita obţinerea cetăţenii române de către cetăţenii Republicii Moldova, Văcăroiu a spus că autorităţile române vor face tot posibilul pentru a reduce nivelul de birocratizare, ce există în prezent, pentru a micşora perioada de timp necesară redobândirii cetăţeniei române. El a precizat că redobândirea cetăţeniei de către cetăţenii Republicii Moldova durează 4-5 ani, deoarece se aplică principiile legii general pentru cetăţenie şi nu există o lege specială pentru cetăţenii din Republica Moldova. // Flux
