Pachetul de legi anti-tutun a intrat în vigoare încă în anul trecut, însă nimeni nu știe cum acesta va fi aplicat.
Legea anti-tutun intră în vigoare pe etape. În luna septembrie a anului trecut unele prevederi au devenit obligatorii. La începutul acestui an – altele, la fel ca și cele care urmează să intre în vigoare în luna mai. Însă la moment sunt cunoscute doar datele când aceste prevederi vor intra în vigoare. Cât ține de înțelegerea acestora – atât cetățenii, cât și agenții economici nu știu ce înseamnă aceste prevederi. Cetățenii (51% din populația matură o constituie fumătorii) nu știu ce anume le este interzis, pe când agenții economici nu înțeleg cum va fi aplicată legea. În același timp, subiectul publicității produselor de tutungerie a stârnit cele mai multe controverse.
˝Explicați-ne vă rog dacă prezența produsului în vitrină este echivalent cu un material publicitar care îl promovează? Nimeni nu ne-a explicat pentru că nimeni nu știe˝, declară Directorul de dezvoltare a rețelei SA Moldpresa, Rodion Stamatin. ˝Dacă ne considerăm un stat pro-european care împărtășește valorile liberale, atunci ar trebui să racordăm cumva subiectele economice cu cele politice. La moment, produsele de tutungerie nu sunt intezise. Mai mult, acestea nu necesită o licență specială, adică sunt niște produse obișnuite. În acest context, nu este clar de ce principalii actori în această istorie sunt cei de la Ministerul Sănătății. Există Legea privind activitatea de întreprinzător care nu corespunde în nici un fel cu modificările făcute la Legea anti-tutun˝.
Dânsul a subliniat că problema nu constă în fundamentul juridic, ci însăși în înțelegerea problemei, iar fiecare interpretează legea așa cum îi convine.
˝Există două grupuri de interese: Centrul Național de Sănătate Pulbică – pe de-o parte, agenții economici și producătorii – pe de altă parte. Însă ar trebui să existe cineva care va lua în calcul interesele ambelor părți și va putea să stabilească clar ce este permis și ce este interzis. La moment, suntem în situația în care nimeni nu poate da un răspuns concret. Această prerogativă ar trebui să aparțină parlamentarilor. Doar organul legislativ poate să interpreteze legile. În absența unei decizii clare, toate conflictele se rezolvă în judecată. Însă de ce ar trebui să se ajungă la asemenea situații? E clar că cineva nu și-a dus munca până la capăt. Și atunci ar trebui să stabilim niște reguli clare de joc înainte de a ne lansa în diverse dispute. Noi putem spune că paharul e pe jumătate gol, ei – că e pe jumătate plin, însă adevărul va rămâne undeva la mijloc˝, susține Rodion Stamatin.
O luptă împotriva concurenței și nu a fumatului
Directorul de dezvoltare SA Moldpresa consideră că interzicerea publicității produselor de tutungerie va contribui doar la scăderea calității acestora și, respectiv, va afecta sănătatea cetățenilor.
˝Nimeni nu promovează fumatul! Ați văzut vreun afiș pe care să scrie ˝Fumează!˝? Dimpotrivă, peste tot e scris ˝Fumatul dăunează sănătății Dvs.˝ Sunt promovate doar brandurile. Dacă exită un produs, ar trebui să existe și o anumită informație despre acesta. Lupta dintre branduri este un fenomen absolut normal pentru orice produs care este comercializat legal. Dacă eliminăm publicitatea producătorilor, aceasta va elimina concurența dintre ei, ceea ce va avea un efect nu tocmai pozitiv asupra sănătății consumatorilor. Pe lângă aceasta, consider că în asemenea situație va avea de suferit calitatea produselor, pentru că din moment ce dispare concurența dintre producători, scade și calitatea produselor comercializate de aceștia˝, a subliniat Roman Stamatin.
Acesta a menționat de asemenea că nu există mecanisme de aplicare a legii atât în privința comercializării, cât și a fumatului în spațiile publice.
˝Fumatul în spațiile publice. Cum stabilim care spațiu este considerat public? De exemplu, este interzis fumatul la locul de muncă. Și dacă omul are întreprinderea înregistrată la adresa de domicilu, va avea avea acesta dreptul să fumeze?˝, se întreabă Directorul de dezvoltare SA Moldpresa.
Administratorii barurilor și restaurantelor tot nu sunt la curent cu cerințele pe care aceștia vor fi obligați să le îndeplinească odată cu intrarea în vigoare a prevederii privind fumatul în spațiile publice.
˝Explicații oficiale nu am primit. La moment, raportul dintre fumători și nefumători este 50 la 50. Am dori să ni se explice prevederile legii, pentru că nimic nu este clar˝, declară bucătarul-șef al unui restaurant din capitală, Victor Mitin.
Anatolie, administratorul unui local din capitală, la fel nu înțelege cum va fi aplicată legea.
˝Eu știu doar că o asemenea lege a intrat în vigoare și nimic mai mult. Mi-ar fi interesant să aflu cum va fi aplicată aceasta. De exemplu, în orașul Odesa la fel a fost interzis fumatul. Însă această prevedere s-a respectat în primele șase luni, după care în unele localuri a început să fie permis fumatul˝, declară administratoru localului.
Guvernul întârzie să ofere norme de reglementare a aspectelor legate de legea anti-tutun
Pe de altă parte, Guvernul promite că va elabora acte legislative care vor reglementa anumite aspecte ale legii anti-tutun.
˝La momentul actual, Ministerul Sănătății lucrează la câteva acte legislative care vor reglementa absolut toate aspectele legii anti-tutun. Păcat că aceste procese deseori sunt tărăgănate, mai ales că Guvernul a avut un termen-limită pentru elaborarea acestor acte˝, declară deputatul Oxana Domenti.
Ea a menționat că moratoriul pe controale nu se răsfrânge asupra domeniului ocrotirii sănătății.
˝Comisia pentru sănătate a elaborat un amendament în acest sens care a fost aprobat. Astfel, controalele produselor de tutungerie rămân în vigoare˝, a declarat deputatul.
Rodion Stamatin a menționat că actuala campanie anti-fumat se aseamănă foarte mult cu campania anti-alcool care se desfășura la sfârșitul anilor ˙80.
˝În acea perioadă toți conștientizau că beția este un fenomen care trebuie combătut. Și chiar dacă ulterior s-a renunțat la acele norme restrictive, podgoriile au fost tăiate, iar cultura consumului de vin – pierdută. Nu spun că am avea o cultură de consum a tutunului, însă crearea unei analogii a mărului interzis este un lucru absolut inutil˝, consideră directorul dezvoltare SA Moldpresa.
Potrivit lui, exemplul Rusiei a demonstrat că normele restrictive au dus doar la creșterea vânzărilor de produse de tutungerie.
Ce spune Centrul Național de Sănătate Publică
Vice-directorul Centrului Național de Sănătate Publică, Ion Șalaru, declară că insituția pe care o reprezintă a început să controleze toate gheretele de comercializare a produselor de tutungerie imediat după Revelion.
˝Pe 12 ianuarie am emis un ordin pentru toate serviciile noastre, iar până în prezent au fost verificate aproximativ 60% din punctele de comercializare. Din peste o mie de puncte de comercializare a țigărilor, în jur de 900 reprezintă gheretele. Cele mai multe încălcări a interdicției publicității al produsele de tutungerie au fost înregistrate în cazul gheretelor˝, susține Ion Șalaru.
