Deputaţii au ţinut un minut de reculege în Parlamentul Republici Moldova în memoria victimelor masacrului de acum 75 de ani comis de sovietici la Fântâna Albă. Atunci când într-o sigură noapte, aproape 3.000 de români au fost executați de trupele NKVD.
Propunerea a venit de la deputatul liberal-democrat Maria Ciobanu şi a fost susţinută de deputaţii din majoritatea parlamentară. Cei din PSRM, PCRM şi transfugii ex-comunişti nu au urmat îndemnul colegei.
La încercarea partidelor de stânga de a contesta această propunere, vicepreşedintele Parlamentului Liliana Palihovici, care a moderat şedinţa în lipsa lui Andrian Candu, a declarat că „victimele oricărui regim merită a fi comemorate”.
Reamintim că în 1940, România a fost forțată să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia și Bucovina de Nord. Fântâna Albă este localitatea de frontieră în care în ziua de 1 aprilie 1941 trupele NKVD au masacrat aproape 3000 de oameni. Aveau o singură vină: erau români și își doreau să treacă și să trăiască în România.
Astfel, în 1941, agitatorii sovietici au răspândit zvonul că se deschide frontiera. Era de fapt o capcană, un test de loialitate față de Uniunea Sovietică. La 1 aprilie, o coloană de aproape trei mii de bucovineni îmbrăcați în alb, cu preoți în față, cu icoane și steaguri a pornit spre graniță. La doi kilometri de frontieră îi așteptau mitralierele NKVD.
Cei care au supraviețuit au fost urmăriți și spintecați cu sabia, iar, după masacru, atât morții, cât și răniții au fost aruncați în gropi comune, dinainte pregătite.
În memoria victimelor de atunci, 1 aprilie în România a fost decretată “Ziua Naţională în memoria românilor victime ale masacrelor, deportărilor, foametei şi altor forme de represiune organizate de regimul sovietic în Bucovina, Ţinutul Herţei şi Basarabia”.
Despre masacrul de la Fântâna Albă s-a putut vorbi abia în anul 2000. Până atunci acest subiect a fost considerat tabu, iar orice referire la acest eveniment a fost interzisă de către autorităţile sovietice şi mai apoi, de cele ucrainene.
