Preşedinţia de la Bucureşti, prin purtătorul de cuvânt Mădălina Dobrovolschi, a precizat, joi, 8 septembrie, referitor la decretul liderului separatist de la Tiraspol de aderare a Transnistriei la Rusia, că astfel de acţiuni se înscriu într-o “retorică provocatoare”, în contextul aşa-ziselor alegeri prezidenţiale din regiune şi se impune o “atitudine reţinută”.
“Apreciem că declaraţiile la care faceţi referire se înscriu într-o retorică provocatoare, în contextul apropierii aşa-ziselor “alegeri prezidenţiale” programate să aibă loc în luna decembrie în regiunea transnistreană. În acest context, se impune o atitudine reţinută şi o abordare responsabilă a acestui subiect pentru a evita escaladarea artificială a tensiunilor”, a precizat purtătorul de cuvânt Mădălina Dobrovolschi, citată de Mediafax.
De asemenea, România reafirmă “poziţia sa fermă” potrivit căreia este necesară o soluţie politică, negociată, în dosarul transnistrean, cu respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
“Este nevoie de progrese în formatul 5+2, care rămâne cadrul unic pentru identificarea unei astfel de soluţii, iar România susţine eforturile Preşedinţiei în exerciţiu a OSCE în acest scop”, potrivit sursei citate.
Liderul regimului separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuc, a semnat un decret privind punerea în aplicare a referendumului din 2006, în cadrul căruia 97% dintre participanţii la scrutin au votat pentru independenţa regiunii şi aderarea ei ulterioară la Federaţia Rusă.
Plebiscitul din 2006, din stânga Nistrului nu a fost recunoscut de instituţiile internaţionale, inclusiv OSCE, organizaţie ce are statut de mediator în negocierile „5+2” privind reglementarea transnistreană.
Biroul pentru Reintegrare de la Chişinău a difuzat un comunicat în care anunţă că autorităţile moldoveneşti se adresează către actorii internaţionali implicaţi în procesul de reglementare a conflictului transnistrean cu rugămintea de a lua atitudine faţă de actul emis de către liderul de la Tiraspol pentru a evita derapări a procesului de negocieri şi apariţia unor noi tensiuni în această parte a Europei.
„Autorităţile moldoveneşti califică actul în cauză ca fiind unul nul şi neavenit, având în vedere faptul că acesta a fost emis de către o autoritate neconstituţională în baza unui referendum desfăşurat în mod ilegal pe o parte din teritoriul Republicii Moldova
