Centrul Analitic Independent Expert-Grup atestă cel puțin şase probleme asociate cu natura și modul în care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru pachetul de şapte legi ce ţin de revtalizarea sectorului bancar. Astfel, experţii atenţionează asupra lipsei de transparență a procesului decizional şi asupra caracterului nedemocratic al adoptării deciziei respective.
În plus, decizia a fost luată pe fondul progreselor modeste în remedierea consecințelor fraudei bancare, se arată într-o notă emisă marţi, 4 octombrie, de Expert-Grup.
“Convertirea garanțiilor emise de Guvern în obligațiuni de stat comportă și un hazard moral sporit, rată efectivă a dobânzii de 5% asupra obligațiunilor emise pentru perioada de 25 de ani nu are justificare economică și în ultima instanță, este un act de injustiție socială evidentă”, mai atenţionează experţii economici.
Totodată, Expert-Grup precizează că Guvernul a recurs la această măsură din două considerente importante. În primul rând, pentru a evita o altă lovitură de imagine în urma neonorării obligațiunii de plată față de BNM, fapt ce ar compromite și mersul negocierilor cu FMI privind un potențial Memorandum de finanțare.
În al doilea rând, această măsură a asigurat protejarea independenței BNM, deoarece, dacă Guvernul nu ar fi asigurat convertirea, fondul de rezervă al BNM ar fi devenit debitar, ceea ce, conform Legii BNM ar obliga statul, în persoana Ministerul Finanțelor, să transfere suma restantă către BNM.
Precizăm că marţi, 4 octombrie, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat decretele pentru promulgarea controversatului pachet de legi, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului.
Astfel, este vorba de trei legi ce prevăd revitalizarea sistemului bancar şi trei legi de modificare a bugetului de stat. Legea care însă a stârnit cele mai multe critici, este cea care prevede transformarea în datorie publică a 13,6 miliarde de lei acordate de Banca Naţională sistemului bancar în urma fraudelor din 2014.
