Bălţi, ca localitate, intră târziu de tot în istorie. Prima atestare documentară se referă la 4 octombrie 1620, când „detașamentele polonezilor au înaintat mai departe și noaptea au ajuns la satul Catranâc, iar pe la amiaza zilei de 4octombrie – la râul Răut lângă satul Bălţi” (Expediţia de la Ţuţora a hatmanului Julkevici).
Enlarge
O banală împrejurare a făcut ca localitatea Bălți să obțină statut de oraș. După terminarea războaielor napoleoniene, în anul 1818 ţarul Alexandru I inspectează teritoriile anexate de curând. În ziua de 19 aprilie,aflându-se în drum de la Hotin spre Chişinău, rămâne pentru o noapte la Bălţi, care se afla la jumătatea acestui traseu. Între timp au sosit din capitala imperiului curieri, care i-au adus vestea despre naşterea unui nepot (viitorul ţar rus Alexandru II-lea) şi în cinstea acestui important eveniment din familia Romanov, acordă printr-un ucaz împărătesc localităţii Bălţi statutul de oraş.
Enlarge
În rezultatul reformelor administrative efectuate de administraţia rusească în nou creata gubernie Basarabia, Bălţiul devine reşedinţa judeţului Iaşi ( din 1867 se va numi Bălţi), ce creează premise favorabile pentru tansformarea localităţii într-un important centru administrativ, comercial şi cultural în toată partea de nord a Basarabiei.
Judeţul Bălţi a fost primul din Basarabia care s-a pronunţat, la 3 martie 1918, în favoarea unirii Basarabiei cu România. La 3 martie 1918, Zemstva (Consiliul judeţean) din Bălţi a decis Unirea cu România.
După Unire, Bălţiul devine un important centru administrativ, economic şi cultural. Către 1930 populaţia oraşului numără deja peste 30000 de locuitori. Se pun bazele dezvoltării industriale. În anii 30 sunt atestate : 6 mori, 9 fabrici de ulei, (Bălţiul era cel mai mare producător de ulei de floarea soarelui din România interbelică), 1 de zahăr, 2 de macaroane, 6 de mezeluri, 1 de spirt, 2 de bere. Din domeniul altor industrii decât cea alimentară funcţionau: 3 turnătorii,1 fabrică de mobilă, 1 de parchete, doage etc., 1 de produse de hârtie, 5 de săpun. Se întemeiază mai multe instituţii bancare şi de creditare: Banca Naţională, Banca Românească, Banca Basarabia, Casa de Credit a agricultorilor în jud. Bălţi, Banca Ţăranilor din Basarabia, Banca “Tovărăşia evreiască”.
Enlarge
Oraşul Bălţi şi-a schimbat de câteva ori statutul administrativ: centru al raionului Bălţi (noiembrie 1940), unitate administrativă (decembrie 1962), municipiu (1994), centru judeţean (1999), unitate administrativ-teritorială de nivelul II (2014).
Foto: Lucia Lupu
Municipiul Bălţi, „capitala de nord” a Republicii Moldova, este al treilea ca mărime, potenţial industrial şi cultural, după Chișinău şi Tiraspol, centru urban al ţării. În componenţa municipiului sînt incluse satele Sadovoe şi Elizaveta. Suprafaţa totală a municipiului este de 7800 hectare, dintre care municipiul Bălţi ocupă 4143 ha, s.Elizaveta – 2677 ha, s.Sadovoe – 980 ha. Municipiul Bălți este situat la o distanță de 138 km de Chișinău.
