PE SCURT
Cetățenii care au depășit infecția de COVID-19 continuă să doneze plasmă convalescentă pentru persoanele în stare gravă cu aceeași infecție. Cu toate acestea, nu există date suficiente care să demonstreze eficiența plasmei. Chiar și puținele cifre prezentate de două spitale din Moldova nu o demonstrează.
Dar plasma va fi în continuare folosită în cadrul tratamentului, pentru că ar fi printre ultimele remedii cu care doctorul încearcă să salveze pacientul.
PE LUNG
Oamenii de știință de pe întregul glob lucrează asiduu asupra unei strategii eficiente de tratament. Deocamdată, lupta cu Covid-19 se rezumă la tratarea simptomelor, îngrijiri paliative și mai ales măsuri preventive.
Unul dintre tratamentele posibile existente este transfuzia de plasmă de la pacienții care s-au tratat de coronavirus.
„În organismele persoanelor sănătoase s-au produs substanțe biologic active numite anticorpi. Anticorpii sunt foarte activi și recunosc unde se află în organism virusul. Îl găsesc și-l dezarmează sau îl neutralizează. Astfel, printr-o metodă activă concentrația de viruși în organismul pacientului grav și foarte grav se reduce considerabil”, explică directoarea Centrului Național de Transfuzie a Sângelui, Svetlana Cebotari, cum plasma convalescentă îi poate trata pe pacienții grav bolnavi de COVID-19.
Cu toate acestea, încă nu există date suficiente care să demonstreze eficiența tratamentului cu plasmă convalescentă. Pe 24 aprilie a fost administrată prima transfuzie de plasmă convalescentă în cadrul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”. Astfel, au fost administrate 131 doze de plasmă convalescentă.
De aceasta au beneficiat 57 pacienți, dintre care:
13 au fost vindecați
14 au decedat
5 și-au ameliorat starea
25 continuă tratamentul
Enlarge

În cadrul Institutului de Medicină Urgentă au fost administrate 15 doze de plasmă convalescentă.
Din 7 persoane în stare gravă,
2 pacienți au stare de ameliorare
5 pacienți au decedat.
https://www.facebook.com/moldova.org/videos/240281514069557/
Șefa Secției Terapie Intensivă şi Reanimare a Spitalului de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din Chișinău, Galina Chiriacov, a fost întrebată, în cadrul unui interviu pentru Ziarul de Gardă, dacă tratamentul cu plasmă este salvator. „E discutabil… Sunt maladii în care ajută. E un fel de tratament al disperării. E printre ultimele remedii prin care medicul încearcă să salveze pacientul”, a spus specialista.
Terapia cu plasmă convalescentă a fost eficientă în timpul focarelor de SARS în 2002/2003, H1N1 în 2009 și MERS în 2012.
Enlarge

Un studiu exploratoriu anterior asupra SARS și gripei severe efectuat în 2014, care a inclus 32 de studii separate, a identificat o reducere a ratei mortalității după transfuzie. Studiul a arătat riscuri de mortalitate reduse după terapia cu plasmă convalescentă, comparativ cu tratamentul placebo sau fără tratament. Un studiu retrospectiv la 19 pacienți infectați cu SARS a arătat mortalitate redusă, precum și o ședere mai scurtă în spital după transfuzia de plasmă convalescentă, se arată într-un articol publicat pe site-ul Centrului Național pentru Informații Biotehnologice din SUA. Centrul are scopul să dezvolte noi tehnologii informaționale care să ajute la înțelegerea proceselor moleculare și genetice fundamentale care controlează sănătatea și bolile.
Persoanele vindecate de COVID-19 care vor să doneze plasmă trebuie să întrunească următoarele condiții: vârsta cuprinsă între 18-60 de ani, nu suferă de boli cronice, are cel puțin 14 zile de însănătoșire completă.