Astăzi este Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului și pentru că cele mai multe cazuri de sinucidere au loc în zona rurală, ne-am întrebat ce se întâmplă astăzi în satele noastre, unde se adresează oamenii în dificultate din localitățile îndepărtate. Despre acest lucru am vorbit cu Victoria Condrat, directoarea executivă „MENSANA”, unul dintre principalele proiecte din Moldova care ajută la reforma serviciilor de sănătate.
Enlarge
„Omul nu vine să spună că-l doare sufletul”
Dacă în centrele raionale și în municipii există mai multe spitale, centre medicale private, mai mulți specialiști, atunci în satele mai îndepărtate cel mai des oamenii se pot adresa doar la punctul medical unde un medic de familie vine o dată, de două ori pe săptămână. Prin urmare, medicul de familie este primul specialist care poate vedea simptomele unor probleme de sănătate mintală. „Omul nu vine și spune că îi este rău, că îi este greu, că îl doare sufletul. Omul poate să vină cu simptome fizice, cum ar fi tahicardia sau tensiunea arterială. Și asta uneori nu ține de sistemul cardiovascular. Medicul încearcă să-i ofere un tratament cardiovascular, dar tensiunea oricum joacă. Și unii medici de familie nu-și dau seama că, de fapt, este o problemă de depresie sau de anxietate care are aceste simptome fizice”, explică Victoria Condrat.
Citește și: Îmi pasă de tine. Cum ajuți o persoană cu gânduri sumbre
Enlarge
Ca să le fie de ajutor medicilor de familie, protocoalele clinice specializate pentru psihiatri au fost sintetizate special pentru medicii de familie. Din 2016, aceștia au putut să consulte, de exemplu, protocolul clinic standardizat pentru anxietate. Dacă pacienții au simptome de depresie, medicii pot să vadă protocolul pentru depresia la adulți, iar dacă mai au întrebări, pot verifica chiar și protocolul clinic național pentru depresie.
Pentru că practica anterioară a medicilor de familie era facă îndreptare către Centrele Comunitare de Sănătate Mintală, MENSANA a implementat mai multe proiecte în care au instruit medicii din câteva raioane despre cum să pună un diagnostic corect al bolilor de sănătate mintală și cum să trateze formele ușoare. Conform Victoriei Condrat, mulți medici de familie nu cunoșteau nici de protocolul clinic pentru cazurile de anxietate sau depresie.
Citește reportajul: Olesea vrea să învețe
Astăzi, după mai multe cursuri, situația s-a mai îmbunătățit. „Dar eu oricum mi-aș dori să poată face acest lucru mai bine, mai calitativ, mai îndrăzneț. Să fie mai conștienți despre cum trebuie de prescris corect medicamente psihotrope, de exemplu. Ei știau de Alprazolam 20 de ani în urmă și îl prescriau la toată lumea. Dar acest medicament trebuie prescris pentru o perioadă foarte scurtă și doar când este nevoie”, explică Victoria Condrat.
De asemenea, medicii de familie sunt suprasolicitați, pentru că au grijă de foarte mulți pacienți, dintre care prioritate au femeile însărcinate, cu copii, bătrânii, persoanele cu boli cardiovasculare, persoanele cu diabet zaharat și altele.
Enlarge
Citește reportajul: Opt sate și un medic
În Republica Moldova nu există vreun protocol pentru comportamentul suicidal. Există programul național de sănătate mintală care abordează și problema suicidului. „De obicei, asta este o problemă pusă în document, dar nu este cineva responsabilizat de acest aspect”, evidențiază directoarea executivă a proiectului „MENSANA”.
Specialista spune că Ministerul Sănătății lucrează împreună cu alte instituții la elaborarea unui protocol clinic național pentru gestionarea comportamentului suicidar. În cadrul acestuia, specialiștii vor insista să fie inclusă și crearea unei Linii Verzi pentru prevenirea suicidului. În prezent, în Republica Moldova, unica linie verde este susținută de o organizație non-guvernamentală cu program de lucru și resurse limitate.
Citește și: Monștrii din capul nostru. O statistică ignorată
