1870-1924
cum trebuia să fie societatea
În fotografie: oamenii din s. Șorcasî, Republica autonomă Ciuvașia, din componența FR (anul 1930)
Potrivit istoricului Anatol Petrencu, societatea pe care voia Lenin să o construiască trebuia să fie ca un mușuroi de furnici. Oamenii trebuiau să petreacă 8 ore la muncă, 8 ore să doarmă și alte 8 ore să studieze. Lenin și alți politici au introdus campania de eradicare a analfabetismului Likbez. Toate persoanele cu vârsta cuprinsă de la 8 la 50 de ani trebuiau să studieze. Pe lângă studiu, partidul bolșevic făcea propagandă comunistă.


doctor habilitat în științe istorice,
profesor universitar la USM
În linii mari, cetățenii URSS trebuiau să trăiască în comunism. Sloganul comunismul era: „fiecare după posibilități, fiecăruia după necesități". Adică, fiecare lucrează cât poate, însă societatea îi dă atât cât vrea el și cât consumă.”

1878-1953
Tratatul de neagresiune a fost publicat a doua zi, pe 24 august 1939. Pe 1 septembrie, Hitler a atacat Polonia. Pe 17 septembrie, URSS a înaintat și a ocupat voievodatele de Est ale Poloniei.
Potrivit istoricului Anatol Petrencu, în URSS, pe primul plan a fost satisfacerea necesităților militare și după asta, celor civile. Din această cauză nu se găseau haine, încălțăminte și alte bunuri.
În 1929, a început colectivizarea. Oamenilor li s-au luat pământurile și au fost obligați să lucreze în colhozuri. Această situație a dus la urmări grave, în special pentru țăranii ucraineni care nu acceptau colectivizarea, lucru care a dus la scăderea producției de cereale. În 1932-1933, țăranii care furau din colhoz erau condamnați la moarte, 10 ani de închisoare sau alte pedepse. De asemenea, autoritățile le-au confiscat alimentele și resurselor bănești, ca pedeapsă pentru neîndeplinirea planului. Ucrainenii spun că Holodomorul a fost un genocid împotriva poporului, numărul de morți fiind estimat de la 5 la 7 milioane de oameni.
În 1940, când URSS a ocupat Basarabia dintre Prut și Nistru, a fost formată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

doctor habilitat în științe istorice,
profesor universitar la USM
În fotografie: copii ai deportaților moldoveni în Siberia, anul 1950. Sursa foto: romaniidinkazahstan.info
„Știți, parcă deodată ni se părea șagă, dar când s-au pornit trenurile… Lumea a început a striga. Nu știam unde ne ducem. Oamenii mureau pe drum. Dimineața veneau soldații și îi apucau pe cei morți de mâini și de picioare și îi aruncau. Și corpurile se duceau de-a rostogolul pe pământ…”
Mai jos, vedeți dimensiunile epurărilor făcute de Stalin.
1894-1971


doctor habilitat în științe istorice,
profesor universitar la USM
În imaginea alăturată este o clădire de tip „hrușciovkă".
Sursa foto: 999.md

Nikita Hrușciov a murit în 1971. Atitudinea autorităților față de moartea lui a fost rece și niciunul dintre membrii Biroului Politic nu a participat la înmormântare. [5]
Pe timpul lui Hrușciov, cetățenii RSSM deportați au revenit acasă.
1906-1982
În 1950 a fost numit Prim-secretar al RSSM. Brejnev a venit în Moldova într-o perioadă foarte complicată. În Republică se mai resimțeau consecințele războiului, ale secetei și foametei din 1946. [1]
Îi plăcea mămăliga cu smântână, colțunași cu brânză de oi, tocană din carne de porc. Gherasim Rudi, președintele Sovietului Miniștrilor povestea că Brejnev îl întreba deseori ce-i pregătește soția la cină. Dacă răspundea „mămăligă", Brejnev venea și lua masa la dânsul.

La Chișinău, Brejnev a suferit primul atac de cord. A fost tratat de medicul Valentin Ignatenko, numele căruia îl poartă astăzi un spital din Chișinău. [1]
Pe plan intern, regimul lui Brejnev, marcat de favoritism, de corupție și de neluarea în considerare a nevoii de reformă economică, a dominat o eră despre care mai târziu oamenii au spus că a fost „fenomenul stagnării". Economia sovietică a fost dominată de ineficiență, lipsuri și un decalaj tehnologic în creștere și a suportat prost cheltuielile de apărare. [4]
La congresul al XXII-lea al Partidului Comunist (1961), s-a prioritizat industria grea și înarmarea cu rachete balistice și submarine. Lucru care a accentuat și mai mult lipsa alimentelor și nemulțumirea populației.

autorul „RSS Moldovenească:
de la Leonid Brejnev la Ivan Bodiul.
Cronici despre epocă și oameni"

1931
Ajuns la conducere, Gorbaciov și-a propus să liberalizeze URSS, din punct de vedere
economic, totuși stagnarea moștenită de la
Brejnev și-a lăsat amprenta. URSS a fost
nevoită să importe grâu și alte cereale.
Una dintre reformele făcute în această perioadă este „reforma alcoolului", de combatere a alcoolismului. Prețurile la băuturile alcoolice au fost majorate considerabil, persoanele în stare de ebrietate erau condamnate penal, au fost distruse podgorii.
Într-un final, reforma anti-alcool nu a avut succes și a adus prejudicii bugetului de stat.

Ca să aibă susținători, a început politica „glasnosti", care presupunea criticarea trecutului, libertatea de exprimare, libertatea mass-mediei, eliberarea prizonierilor politici.
În aprilie 1986 a avut loc accidentul nuclear de la Cernobâl. Gorbaciov a fost cel care a dat ordine și a fost responsabil să amelioreze consecințele exploziei reactorului nr. 4. Moldova.org te invită să discuți cu Gorbaciov, dar și cu alți specialiști implicați în cazul Cernobâl. Citește „Fantomele radiației".
Acest accident, sub politica „glasnosti" care a accentuat critica la adresa lui Gorbaciov, a fost una dintre cauzele care a dus la destrămarea URSS.
Politica „glasnosti" a grăbit probleme naționaliste din țările unionale ale URSS. Totuși, rezistența conservatorilor din partid, dar și de la guvernare, a fost mare, lucrurile ieșind de sub controlul lui Mihail Gorbaciov. Tot în 1986 au loc primele revolte în capitala RSS Kazahă Alma-Ata. Exemplul a fost urmat prin proteste în Moscova și violențe în Azerbaidjan. Anul 1989 este marcat de numeroase manifestații naționaliste.
Opozantului lui Gorbaciov, Boris Elțîn, a devenit în scurt timp președintele Federației Ruse. Sub presiunea lui și cea de destabilizare a PCUS, Gorbaciov a permis republicilor unionale să se separe. Întrucât țara intra într-un colaps politic, el a demisionat din funcția de președinte la 25 decembrie 1991, iar Uniunea Sovietică a încetat să existe la 1 ianuarie 1992. [4]
Deși mandatul său s-a sfârșit printr-un eșec și prin dispariția statului al cărui președinte fusese, Mihail Gorbaciov a făcut față unor probleme necunoscute liderilor sovietici anteriori. Diplomația lui constructivă și promovarea libertății în propria lui țară și în fostele țări-satelit ale Uniunii Sovietice i-au adus administrația statornică a întregii lumi. [4]
„Numaidecât trebuia să organizăm întâlniri cu mecanizatorii, cu mulgătoarele, cu lucrătorii din alte domenii. Lecții despre măreția comitetului raional, adică comitetului central, a personalului lui Brejnev. Trebuia să le explicăm noi de ce Gorbaciov a vorbit despre necesitatea tăierii viței de vie. Numaidecât despre istoria Partidului Comunist care a început odată cu Vladimir Ilici Lenin", spune Nicolae Vrednic.
- Gorincioi Gh., RSS Moldovenească: de la Leonid Brejnev la Ivan Bodiul. Cronici despre epocă și oameni
- Mychael Lynch, Stalin și Hrușciov, URSS, 1924-1942
- Repida A.V., Cozma B.N, Formarea și dezvoltarea URSS - triumful politicii naționale leniniste a PCUS, Chișinău 1982
- Thomas Parrish, Enciclopedia războiului rece
- Buga V., Dosarele istoriei 2004, vol. 10 - Hruşciov: mărire şi decădere
- historylapse.org/lenin