Limba comună și asemănările culturale conving antreprenorii din România să-și extindă afacerile în Republica Moldova. Se întâmplă și invers în ultimii ani. Majoritatea vinăriilor moldovenești au o prezență bună pe piața românească, producătorul de mobilă Tandem, fabrica Bucuria, Prodlacta, rețeaua de patiserii Dulcinella, La Plăcinte, brandurile de haine Nanetty, Nikita Rinaldi și multe alte companii au trecut cu succes Prutul.
România e și mai atrăgătoare pentru fondatorii de start-upuri din Republica Moldova, fiind o piață cu putere de cumpărare mai mare, networking și mai mulți investitori locali, dar și europeni.
Am stat de vorbă cu trei dintre ei și i-am rugat să împărtășească experiența lor de mutare în România.
Oportunități mai mari, dar și o concurență mai intensă
Fagura a fost fondată în urmă cu aproape patru ani și este prima platformă de crowdlending (creditare de la persoană la persoană) din România și Republica Moldova. Este o platformă de investiții alternative în împrumuturi – prin intermediul ei poți accesa rapid împrumuturi, dar și poți investi în aceste credite ( P2P lending).
La doi ani de la lansare, Fagura și-a deschis birou la București. A fost o extindere naturală, dar și un proces interesant și provocator, spune fondatorul Tudor Darie. „Faptul că avem o limbă comună și puține diferențe culturale ne-a ajutat într-adevăr să ne adaptăm mai rapid la piața locală și să comunicăm eficient cu partenerii și clienții potențiali. Asta ne-a ajutat sa construim relații de încredere și să înțelegem mai ușor nevoie specifice ale pieței românești”, spune el.
Îți mulțumim că ne citești. Poți să ne sprijini munca în continuare pe Patreon.
În prezent împrumuturile de pe Fagura sunt disponibile pentru persoanele și companiile din Republica Moldova, însă pot investi în ea cetățenii moldoveni, UE și Marea Britanie. Compania e în proces de autorizare la Autoritatea de Supraveghere Financiară, iar odată cu aceasta va extinde intermedierea de investiții în împrumuturile întreprinderilor mici și mijlocii din România.
Tudor spune că este important să se acorde atenție diferențelor economice dintre cele două țări. Una dintre ele ține de dimensiunea și diversitatea pieței din România, explică Tudor Darie. Aceasta oferă oportunități mai mari, dar și o concurență mai intensă.
„Capacitatea de plată mai mare a clienților români poate influența așteptările și cerințele acestora. Prin urmare, este esențial ca antreprenorii moldoveni să se adapteze la noile condiții ale pieței și să-și ajusteze strategiile de business. A înțelege în profunzime piața românească poate necesita timp și efort, iar colaborarea cu parteneri locali și consultarea de experți din industrie poate fi de mare ajutor în acest proces”, adaugă antreprenorul.
O altă provocare în cazul Fagura, start-up fintech, a fost legislația, reglementările și procedurile, însă au reușit să o depășească datorită unei echipe de avocați profesioniști care i-au ajutat să înțeleagă mai bine piața și să opereze în conformitate cu standardele locale.
Tudor mai spune că dacă în Republica Moldova Facebook e locul pentru networking-ul digital, în România – e Linkedin, iar schimbarea orașului și a țării l-a învățat să acorde o atenție sporită conexiunilor și parteneriatelor cu o companiile locale.
„Pentru cei care doresc să se extindă sau să-și mute afacerea în România, e esențial să fie pregătiți să se schimbe, să se transforme, să învețe și să crească la un nou nivel, așa cum o cere piața. Gândiți-vă nu doar la piața românească, ci și la nivelul pieței UE, cu sute de milioane de clienți potențiali. Avantajele includ accesul la o piață mai mare, oportunități de creștere și posibilitatea de a beneficia de resursele și cunoștințele oferite de o piață dezvoltată și diversificată”, spune fondatorul Fagura.
Tranziția a fost ușoară și naturală
Planable este probabil cel mai vizibil și cunoscut start-up care a pornit de la Chișinău. A fost fondat în 2016 de Xenia Muntean, Vlad Căluș și Nicu Gudumac, iar în acești șapte ani au fost găzduiți de acceleratoare din Cluj, Silicon Valley, Londra. Acum compania are zeci de angajați în birourile lor în Chișinău și București.
Planable este un produs software pentru agențiile de marketing și clienții lor, ca să colaboreze mai ușor pe partea de campanii de social media, pentru planurile editoriale pe Facebook, Twitter și Instagram. Acum platforma are peste cinci mii de clienți din întreaga lume, printre care ONU, Hyundai, Leroy Merlin și își dublează veniturile de la an la an.
Xenia Muntean spune că extinderea în România a fost ușoară și firească.
„Puținele diferențe pe care le-am întâlnit au fost un value-add mai degrabă decât o piedică. Înainte de a ajunge în București și de a construi o echipă aici, noi am petrecut timp în Silicon Valley și în Londra, unde era mai dificil să te simți ca acasă. Așa că atunci când ne-am stabilit în București și am început să ne construim echipa comercială aici, am observat că tranziția a fost foarte ușoară și naturală pentru cultura start-upului nostru. Fun fact: în echipa din București suntem o treime moldoveni”, povestește ea.
Adaptarea în România e și mai ușoară dacă ai un start-up în domeniul tehnologiilor și te adresezi unei piețe globale. În acest caz, singurele diferențe sunt cele legate de legislație, proceduri fiscale și administrative între cele două țări. Marele avantaj al extinderii în România, spune Xenia, e ecosistemul bine dezvoltat, multitudinea de acceleratoare, investitori atât români, cât și europeni sau americani care stau cu ochiul pe România.
Mai multe oportunități pentru start-upuri și o piață super dinamica pot sa fie copleșitoare dacă nu ești pregătit pentru asta, ține să menționeze Xenia.
Am rugat-o să transmită un sfat celor care vor să își extindă sau să își mute afacerea în România.
„Să țineți cont și de oportunitățile unice pe care le are Moldova, cum ar fi Parcul IT, și să gândiți strategic cum dezvoltați afacerea și de ce aveți nevoie din România: talent, piață, investiții, etc. Este important să vă ajustați planul în funcție de aceste nevoi și să explorați toate opțiunile disponibile în ambele țări, în același timp ținând cont și de provocările unei echipe distribuite în mai multe birouri”, spune ea.
E o prejudecată că trebuie să te validezi local înainte de extindere
Bloomcoding, un start-up educațional care există de mai puțin de doi ani pe piață, a ales calea inversă. S-a lansat direct în România, iar în curând vor intra în forță și pe piața din Republica Moldova.
Bloomcoding e o școală digitală de programare și logică. Start-upul a reușit să adune o rundă de un milion de euro de la investitori și sunt activi cu peste o mie de studenți lunari pe piața din România, Bulgaria și Polonia. Platforma oferă cursuri de programare atrăgătoare pentru copii, care au un instructor dedicat la un grup de maximum patru elevi.
„A fost foarte simplu pentru că noi oferim un serviciu digital, iar internaționalizarea are loc în câteva click-uri. Pentru noi faptul că vorbim limba română a fost motivul principal de a lansa start-upul direct în România. Avem mulți instructori din Republica Moldova și nu am întâmpinat probleme la nivel de diferențe culturale până acum. Instructorii noștri încearcă să evite regionalismele și arhaismele pe care le folosim noi uzual în Republica Moldova, așa încât să nu fie confuz pentru elevi”, explică Emil Chichioi, fondatorul Bloomcoding.
Recent Bloomcoding a primit un grant în valoare de jumătate de milion de lei pentru a dezvolta serviciile și pe piața din Republica Moldova. Acum au 20 de angajați, 40 de profesori și planuri mari de extindere a echipei atât în România, cât și în Republica Moldova.
Emil Chichioi crede că e o idee eronată validarea pe piața locală înainte de extindere, mai ales dacă e vorba de servicii digitale. „Le recomand tuturor care își lansează start-upuri în Republica Moldova să iasă direct pe piața românească pentru validare. Taie câțiva ani din parcursul unui start-up din Moldova pentru că piața românească e una mai atrăgătoare pentru investitori și există deja un ecosistem bine pus la punct. Recomand ca prezența echipei în Republica Moldova să fie tratată ca o prezență într-o regiune a României. Un start-up din Timișoara nu se lansează în Timișoara, dar se lansează pe întreaga piață românească. Exact același lucru recomand antreprenorilor din Republica Moldova”, adaugă el.
