Cum să organizezi alegeri democratice în școala ta și să ajungi în Parlament

Voluntariat pentru Crucea Roșie, salubrizare în localitate, activism civic, exercițiu de simulare a alegerilor democratice în comunitate… Sună ca CV-ul unui activist cu experiență de ani buni. Sunt doar câteva dintre activitățile lui Izat Railean, elev în clasa a noua la Gimnaziul din satul Cotova, raionul Drochia.  

Izat e modest și vorbește laconic despre inițiativele în care se implică. La început de iunie îl așteaptă examenele de la sfârșitul clasei a noua și pregătirea pentru ele îi ia mult timp. Găsește, însă, resurse și pentru proiectele inițiate în școala lui. Cel mai recent este proiectul „Educație pentru bună guvernare și egalitate”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația „Friedrich Ebert”, ajuns în școala lui Izat în primăvara acestui an. Proiectul presupune și un exercițiu de simulare a alegerilor în comunitate de către elevii școlii. În cadrul acestuia, cele două echipe participante concurează una cu alta pe o platformă electorală improvizată și implementează un proiect de la care vor beneficia locuitorii din Cotova. „Miza” cea mare: o vizită la Parlamentul Republicii Moldova pentru toți elevii participanți la proiect. 

Izat și câțiva din colegii săi

Promisiuni electorale îndeplinite: cum adolescenții simulează procesul electoral în școala lor 

După o muncă de câteva săptămâni, pe 27 mai echipele „Everest” și „Orizont” au avut un eveniment de simulare a unui exercițiu de alegeri în cadrul proiectului „Educație pentru buna guvernare și egalitate de gen”. Cele două echipe de tineri elevi de clasa a IX-a din Gimnaziul Cotova și-au prezentat programul electoral în fața colegilor, profesorilor și părinților și au organizat o rundă de dezbateri publice cu două proiecte de amenajare a unor spații publice pentru tinerii din localitate. La final aceștia au votat echipa care i-a convins cel mai mult. „Este un exercițiu de simulare a alegerilor, unde două echipe își prezintă ideile lor pentru a îmbunătăți localitatea, pe sine, dar și pentru a promova egalitatea de gen”, definește proiectul Izat.  

Ideea la care a lucrat echipa lui Izat, formată din nouă elevi – patru fete și cinci băieți – a fost câștigătoare. Ei au realizat un proiect de amenajare a unei zone de agrement pe teritoriul școlii, cu acces nu doar pentru elevi sau picii de la grădinița din localitate, ci pentru toți locuitorii din Cotova. 

Izat știa despre vizita la Parlament de la început și a anticipat-o o lună întreagă. „E un vis împlinit… Mai ceva ca o zi de naștere”, spune el entuziasmat. Deși inițial credea că doar echipa câștigătoare va vizita Parlamentul, s-a bucurat că toți participanții vor merge împreună. „Mi-am spus că trebuie numaidecât să câștig și mi-am ales cei mai extraordinari colegi alături de care am lucrat.” Vizita adolescenților la Parlamentul Republicii Moldova din cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și buna guvernare” a avut loc pe 29 mai, de Ziua Ușilor Deschise la Parlament. 

Sala Muzeului Parlamentului, preferata elevilor 

După 4 ore de mers din Cotova la Chișinău, la ora două după-amiază Izat și colegii săi ajung la Parlament. Îmbujorați la față, adolescenții mărturisesc că e prima dată când vizitează legislativul țării.  

Ziua Ușilor Deschise în Parlament e un eveniment anual de la sfârșitul lunii mai, când actualul legislativ al Republicii Moldova își sărbătorește aniversarea: 32 de ani anul acesta. Deputații din Parlament au rolul de ghizi și povestesc grupurilor de vizitatori cum funcționează Parlamentul, consolidând un dialog direct cu cetățenii, cu sau (deocamdată) fără drept de vot. Ghidul grupului din Cotova a fost deputatul Vasile Grădinaru. „Mi-a plăcut ghidul nostru, pasiunea sa. Am văzut la el iubirea față de ceea ce face. Explică foarte bine”, mărturisește Izat. Iar unul dintre deputații primului Parlament, Vasile Șoimaru, le-a povestit cum a fost constituit primul legislativ, cine făcea parte din el și de ce acesta e un moment atât de important în istoria contemporană.  

Elevii s-au perindat, pe rând, la diorama Parlamentului, apoi în Muzeul Parlamentului. Au văzut sala Europei, inaugurată recent. Sala de ședințe plenare a legislativului, în care se adună deputații, au loc dezbateri și se adoptă legi, a fost ultima pe lista tinerilor vizitatori. Urcați în fotoliile de deputați, elevilor li s-a povestit cum au loc ședințele în Parlament, cum sunt sancționați cei care „chiulesc”, cât timp ia votarea unor legi și ce sunt acelea „lecturi”. Peste ani, spune deputatul, poate unii din ei vor reveni aici – de astă dată, în calitate de aleși ai poporului.  

Elevii din Cotova în sala de ședințe plenare a Parlamentului

Însă Muzeul Parlamentului a fost secțiunea care i-a plăcut cel mai mult lui Izat. Aici se află documentele Sfatului Țării din perioada interbelică, exponate de colecție, daruri protocolare. Tot aici tânărul a aflat despre Elena Alistar, singura femeie-deputată din Sfatul Țării din Basarabia. Pe Izat l-a impresionat că în componența Sfatului Țării era nu doar o femeie, ci și reprezentanți ai minorităților naționale: evrei, bulgari, găgăuzi, ucraineni. Spune că îi place istoria și e atras de procesul politic. Îl interesează nu neapărat politica în sine, afirmă el, ci posibilitatea de a se implica. „Cred că toți trebuie să se implice în viitorul Republicii Moldova”, spune cu sinceritate, or implicarea e, pentru Izat, un lucru natural.  

Elevii din Cotova în Muzeul Parlamentului

Activism și implicare la 15 ani 

Ce înseamnă pentru un adolescent ca Izat activismul? Pe scurt, „să-ți pese de viitorul nostru, al tuturor”. Pentru el, să-ți pese a însemnat și a face voluntariat în localitate în cadrul organizației internaționale Crucea Roșie. Alături de aceasta, Izat și alți locuitori din Cotova au ajutat bătrânii și familiile numeroase fără posibilități financiare cu hrană și alte necesități, acoperite parțial din donațiile oamenilor din sat.  

Pentru Izat nu este o premieră implicarea într-un proces de simulare a unui proces politic. Este vice-președintele Consiliului Local de Tineri din Cotova din anul 2022. Tinerii țin ședințe săptămânale despre organizarea festivităților școlare, pun pe „ordinea de zi” diverse inițiative locale. Grupul de elevi „Impact” și ansamblul artistic local „Cimbrișor” sunt „gura și picioarele” Consiliului, spune Izat. „Consiliul este un mecanism care face legătura dintre tineri, ideile lor și realizarea acestora în localitate.” 

Salubrizarea anuală a unuia din cele mai pitorești locuri din Cotova, Izvorul cel Mare, e altă activitate la care Izat pune umărul împreună cu colegii săi. Curățarea izvorului de gunoaie și văruitul copacilor din zonă sunt tradiții primăvăratice pe care aceștia le repetă în fiecare an. 

Izvorul Mare din Cotova. Sursa foto: Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii din Republica Moldova.

Iar odată cu proiectul „Parteneriate pentru liderismul femeilor și buna guvernare”, egalitatea de gen e o altă noțiune tot mai des utilizată de Izat și elevii din sat. Deși recunoaște că e încă o noțiune abstractă pentru el, tânărul înțelege că egalitatea de gen e la baza drepturilor omului. Iar egalitatea de gen, dar și de vârstă, rasă, religie sau orientare politică trebuie să existe în orice domeniu, spune el. Izat crede că femeile sunt mai bune la politică decât bărbații.

Știu că pare un stereotip, dar bărbații aduc mai multe probleme în politică.

Iar una dintre scriitoarele favorite ale lui Izat, de care este pasionat acum, e Claudia Partole, originară și ea din satul Cotova. 

Pentru că autocarul care i-a adus pornește înapoi la Cotova curând, tinerii vizitatori ai Parlamentului merg senini și cu pas grăbit să vadă și Aleea Clasicilor din Grădina Publică. „Nu avem ocazia să venim la Chișinău foarte des”, se justifică, zâmbind, Izat.  

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”. 

Fotografii de Ecaterina Buruiană. 

Cariera mea a început în 2015 cu traduceri și copywriting. De atunci am cochetat sporadic cu presa, am învățat cu ce se mănâncă marketingul și am făcut comunicare pentru organizații non-guvernamentale din domeniul cultural. În 2023 am ajuns în echipa și comunitatea Moldova.org, unde fac ce-mi place cel mai mult: jurnalism constructiv cu normă întreagă.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.