Specula și Angela Rădiță gătesc plăcinte romani ca la Gribova

Specula Rădiță are 42 de ani și este din Rîșcani. Locuiește în satul Gribova, Drochia, acolo unde s-a măritat la 13 ani. Are trei copii și mai mulți nepoței. Rețeta pe care o gătește la cele mai importante sărbători ale familiei este de plăcinta romani. A învățat-o de la mama ei, dar a suferit mici modificări sub mâna Speculei. 

Angela este verișoara mai mare, însă femeile sunt apropiate. Se întâlnesc des la sfat și la sărbători. Angela are 52 ani și este considerată „avocata familiei”, dar și a comunității de romi din satul Gribova, Drochia. Femeia este mediatoare comunitară de mai mult de zece ani și ajută locuitorii să rezolve anumite probleme sau să fie un intermediar dintre autorități și comunitatea romă. 

Angela este persoana din familie care promovează studiile și îi încurajează pe toți să absolve cel puțin liceul. Așa că fiica Angelei, Romanița, va absolvi liceul și va merge la o facultate. Deja este pasionată de voluntariat și are experiență de lucru cu organizațiile luptătoare pentru drepturile omului.

Înainte de a începe lucrul, Specula și Angela își pune câte un batic pe cap și un șorț la brâu, așa cum au învățat de la mamele lor. Într-un vas, Specula pune un kilogram de făină cernută de grâu, două gălbenușuri de ouă și un ou întreg, ulei și sare și puțină apă caldă. „Facem un aluat molcăluț”, spune femeia, menționând că acesta este secretul pentru ca aluatul să se poată întinde foarte-foarte subțire. 

Cât aluatul se odihnește pentru puțin timp, Specula se apucă de umplutură. Folosește un kilogram de brânză de vaci, „dar poți și cu brânză de oaie”, la care adaugă cinci ouă și sare. Dacă vrei ca plăcintele să fie dulci, așa cum le place tuturor celor din familia Rădiță, poți să adaugi zahăr după gust. 

Ca să lucreze mai ușor, Specula scoate fața de masă de pe masa de lucru. Înmoaie peria de silicon în ulei și stropește masa. Cu palma dreaptă, întinde uleiul peste toată suprafața.  

Din aluatul care s-a odihnit formează niște bile. Prima bilă o pune pe masă, cu degetele o turtește ușor și apoi, cu sucitorul, o transformă într-o turtă mai mare, groasă de vreo doi centimetri, pe care o unge cu ulei. Restul bilelor de aluat trec prin același proces: se fac turte groase, apoi sunt unse pe ambele părți cu ulei și puse una peste alta, să se odihnească un pic în haina nouă. Între timp pregătește într-un vas uleiul în care adaugă unt topit și un gălbenuș de ou.  

Specula ia o turtă din turn și o pune în centrul mesei. Trage atent de margini până o întinde pe suprafața întregii mese. Când foaia ajunge transparentă și pare că iată-iată se rupe, Specula înțelege că este gata pentru a fi umplută. „Cu cât e mai subțire și mai transparentă, cu atât mai crocantă este”, explică ea. 

Specula împăturește aluatul sub formă de plic, cu o mică deschizătură la mijloc. Unge plăcinta cu amestecul de ulei, unt și gălbenuș. Apoi adaugă umplutura și rulează plăcinta sub formă de melcișor.  

O mută cu grijă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Deasupra unge cu aceeași compoziție și o dă în cuptorul preîncălzit la 180 de grade pentru 20 de minute sau până când se coace plăcinta. 

Educația în familia romă 

Angela spune că Specula ar fi putut să fie o bucătăreasă bună într-un restaurant renumit, la cât de talentată este în a găti bucate delicioase. Însă femeia mai tânără a învățat numai trei clase. Mama a ținut-o acasă ca să aibă grijă de frații și surorile mai mici, apoi la 13 ani s-a măritat, apoi a născut primul copil și tot așa, iar femeia nu a mai învățat carte. Femeia înțelege cât este de importantă educația și își încurajează copiii ei să termine cel puțin nouă clase.  


Acest material este produs de Moldova.org, cu sprijinul financiar al INTERSOS Moldova, în cadrul proiectului „Acordarea asistenței în protecția refugiaților din Ucraina în Republica Moldova, prin intermediul echipelor mobile de protecție și susținere a autorităților locale”, finanțat de Uniunea Europeană, cu scopul de a crește gradul de conștientizare despre comunitatea de romi refugiați și locali care se află în Republica Moldova și de a promova înțelegerea și incluziunea membrilor acestora în societate. Conținutul nu reflectă opiniile donatorului sau ale INTERSOS Moldova.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.