nu doar război
Ce progrese a înregistrat Ucraina
în ultimii doi ani

La 23 iunie 2022, Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate pentru aderarea la UE. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a deschis negocierile de aderare cu ambele țări. Ursula von der Leyen a declarat că „Ucraina face pași notabili pentru a îndeplini recomandările Comisiei Europene, luptând în același timp împotriva unei invazii.”

Ratificarea Convenției de la Istanbul este un semnal că Ucraina este pregătită să își asume responsabilitatea pentru depistarea, investigarea și prevenirea infracțiunilor legate de violența împotriva femeilor și de violență domestică, scrie Asociația Ucraineană a Femeilor Juriste. Printre ele: interdicția privind folosirea concilierii (împăcării, n.red) de către instanțe în cazurile de violență sexuală și domestică, simplificarea procedurii de divorț atunci când este inițiată de o femeie-victimă a violenței, urmărirea penală a abuzatorilor chiar și în absența plângerilor sau a declarațiilor victimei.
La un an distanță, deputata Radei Supreme a Ucrainei, Inna Sovsun, înregistra un proiect de lege privind legalizarea parteneriatelor de același sex. Deputata declara atunci că proiectul a fost primit cu „mai multă deschidere decât anticipase.” Proiectul se află încă în așteptare. Angela Grămadă spune că legiuitorii ucraineni nu se grăbesc să-l aprobe pentru că „nu e o urgență. Asta ar însemna că trebuie să modifice Constituția, imposibil de făcut în vreme de război."

Legea stabilește definiția minorităților naționale, drepturile și obligațiile acestora, crearea unor organisme consultative cu reprezentanții minorităților etnice și alte aspecte similare. Deși e un pas important pentru apropierea de UE, legea a fost criticată de unele țări europene, în special de Ungaria. Comisia de la Veneția a venit cu un set de recomandări pentru îmbunătățirea legii, introduse în noiembrie 2023. Unele voci le consideră insuficiente pentru că „nu oferă o soluție adecvată la solicitările minorităților naționale.”

și creșterea Indexului Libertății Presei
Legiuitorii ucraineni spun că legea va facilita lupta împotriva dezinformării rusești și preveni acapararea pieței media. Anastasiia Hudyma completează că legea e legată, inclusiv, de cea a minorităților. „Legea presupune o cotă de 10% pe zi de difuzare a programelor media în limbile minorităților etnice”, explică jurnalista.
din armata ucraineană
„Această demascare a cazurilor de corupție are părți bune și nu chiar", crede experta în securitate. „E bine pentru că, chiar dacă țara e în război, există acest angajament de transparență. Presa a arătat unde autoritățile greșesc. Pe de altă parte, nu e bine că s-a pus presiune pe jurnaliștii care au făcut aceste investigații", relatează Angela Grămadă. Ea mai spune că expunerea corupției din armata ucraineană pe timp de război a fost folosită de propaganda rusească pentru a discredita autoritățile de la Kyiv.
De la Zilele culturii ucrainene la cocktailul redenumit din „Moscow Mule” în „Kyiv Mule”, vizibilitatea culturii ucrainene a sporit semnificativ. Iată câteva exemple:
- Giganți ca Louvre, Carnegie Hall sau Muzeul Britanic au expoziții dedicate culturii ucrainene;
- În 2022 Kalush Orchestra din Ucraina a câștigat Eurovisionul cu piesa „Stefania”;
- În 2023 cunoscutul spațiu public Cafe Moskau din Berlin și-a schimbat temporar denumirea în Cafe Kyiv;
- Documentarul „20 de zile în Mariupol” despre invazia rusească în Ucraina a luat premiul BAFTA anul acesta și este nominalizat la Oscar 2024.
- A crescut interesul pentru literatura ucraineană.
