Joi, 16 mai, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectura a doua un nou proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală. Îți explicăm pe scurt ce schimbări au fost incluse, dar și ce elemente lipsesc din noua lege.
Proiectul de lege, elaborat de deputatele Fracțiunii PAS, Liliana Grosu și Ana Racu, va înlocui, de fapt, actuala Lege nr. 1402/1997 privind sănătatea mintală. Aceasta conținea prevederi contradictorii și care nu întrunesc standardele în domeniul drepturilor omului. De asemenea, legea anterioară ar conține, pe alocuri, prevederi abuzive în privința spitalizării și aplicării tratamentului fără liberul consimțământ al persoanei sau al reprezentantului ei legal.
Noua lege, numită Legea privind sănătatea și bunăstarea mintală, introduce mai multe noțiuni importante în domeniu, cum ar fi „bunăstarea mintală”, „consimțământ” sau „tulburări mintale și de comportament”.
Când vom avea legea psihologului în Moldova
Totuși, noul proiect de lege nu reglementează direct activitatea serviciilor psihologice din țară. Deputata Liliana Grosu spune că acest lucru se va găsi într-un alt proiect de lege care urmează să fie înregistrat. Anterior aceasta declara pentru Moldova.org că o astfel de lege ar putea „pedepsi” specialiștii care practică făra studii și pregătirea necesare.
„Dacă nu ai acreditare din partea colegiului psihologilor, nu o să poți pune pe instagram că prestezi servicii.”
„Este pentru prima dată când în Republica Moldova va fi demarat procesul de adoptare a unei legi care să reglementeze activitatea psihologului. În acest proiect de lege vor fi stipulate clar atribuțiile, condițiile în care specialiștii pot presta diverse servicii psihologice, inclusiv și servicii de formare în domeniul psihologiei”, spune Grosu.
Pseudospecialiști și probleme de etică
Și Natalia Toma, psihoterapeută la Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale accentuează despre necesitatea unei legi a psihologului. Specialista spune că o lege care să reglementeze activitatea psihologilor ar proteja specialiștii și pacienții deopotrivă. De altfel, ce se întâmplă acum în domeniu ar fi „un soi de haos”.
„Când există o meserie, trebuie să fie o lege care să reglementeze, astfel ca în profesie să acceadă oameni doar cu studii superioare, de masterat, de doctorat, în domeniu. Din păcate, acum sunt foarte mulți pseudo-specialiști care își scriu pe paginile lor de rețelele de socializare că sunt psihoterapeuți, psihologi, chiar dacă nu au acte”, a declarat specialista.
Psihologa a invocat și problema unei comisii de etică, care, la fel, încă nu există. „Dacă un psiholog a încălcat codul deontologic și a făcut în cabinet ceva ce nu era corect să se întâmple, cine o să evalueze asta?! Legea psihologului ar reglementa toate aceste aspecte.”
Citește și: De ce nu avem legea psihologului în Moldova: „Nu tuturor le convine să fie evaluați o dată la cinci ani”
Ședințe de 5000 de lei?
Un subiect la fel de important care necesită reglementare ar fi chiar tarifarea serviciilor.
„Nu există niciun plafon și sper, chiar cred, că în lege va fi un oarecare plafon de prețuri, astfel încât să nu se trezească cineva și să zică că ședința costă 5000 de lei. Și cine o să îi interzică?!”, a adăugat Natalia Toma.
La toamnă ar putea fi votată în prima lectură noua lege a psihologului
Deputata Liliana Grosu a declarat că se planifică până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, adică lunile iunie-iulie, să fie înregistrat noul proiect de lege privind activitatea psihologului. „La începutul sesiunii următoare, de toamnă-iarnă, vom vota proiectul în prima lectură. Informația o vom face publică și vom încerca să comunicăm mai mult pentru publicul larg, căci știm că este un proiect foarte așteptat”, a adăugat Liliana Grosu.
Noile reglementări vor viza atât domeniul public, cât și cel privat. De asemenea, va reglementa activitatea psihologilor cu drept de liberă practică.
Ce presupune noua lege privind sănătatea și bunăstarea mintală
În primul rând, legea garantează dreptul la asistență în sănătate mintală pentru toți cetățenii. „Prima noutate se referă la faptul că prin atribuțiile pe care le au instituțiile statului, care sunt stipulate în proiectul de lege, se garantează acest drept tuturor cetățenilor”, declară Liliana Grosu.
Cea de-a doua noutate, conform deputatei, este clarificarea și racordarea la standardele internaționale a procedurilor de internare voluntară, dar și de internare nevoluntară. „Au fost detaliate procedurile în cazurile tratamentului prin constrângere.”
Psihologa Natalia Toma consideră că noul proiect de lege este binevenit. Așa cum mulți pacienți care apelează la servicii de psihoterapie ar suferi, mai cu seamă, de tulburări mintale și ar avea nevoie de servicii psihiatrice.
„Dar din diferite motive nu le accesează și acum mă gândesc că legea nouă o să le ofere oportunități noi să nu fie stigmatizați”, declară specialista. De asemenea, psihologa acordă atenție termenilor modificați, în special cel al „bunăstării mintale”.
„Atunci când vorbim de bunăstare, noi vorbim despre faptul că oamenii să aibă acces la servicii ca să poată să-și mențină starea de bine. Să fii bine cât mai mult posibil. Pentru că întotdeauna este mai ușor de prevenit decât de tratat”, declară Natalia Toma.
