În octombrie, moldovenii vor vota atât la alegerile prezidențiale, cât și la referendumul privind aderarea la UE. Rusia face tot posibilul să influențeze rezultatele.
În dimineața devreme a zilei de 11 iunie, la Aeroportul Internațional Chișinău a avut loc un scandal. Mai mulți cetățeni moldoveni care se întorceau de la Moscova, după o întâlnire a coaliției de opoziție pro-rusă „Victorie”, au fost percheziționați de polițiști. Călătorii au fost reținuți timp de câteva ore, iar unii au protestat zgomotos, în timp ce o mulțime obosită, la ora 4 dimineața, urmărea scena, dornică să ajungă acasă.
Departe de a fi o simplă anecdotă, această scenă tumultuoasă este destul de simptomatică pentru peisajul politic înfierbântat al Moldovei. Pe măsură ce alegerile prezidențiale din octombrie și referendumul privind aderarea la UE se apropie, un război fără arme se dezlănțuie între președintele pro-UE Maia Sandu și partidele de opoziție pro-ruse. Acestea din urmă sunt acuzate de implicare în campanii masive de propagandă și dezinformare, dar spun că sunt cenzurate și reprimate de autorități. De fapt, se desfășoară deja o campanie electorală neoficială.
Sandu a anunțat cu luni în urmă că va candida pentru un al doilea mandat — și are șanse bune să câștige, sondajele arătând că va obține aproximativ 30% din voturi în primul tur al alegerilor. Între timp, opoziția pro-rusă încă nu are un candidat clar.
Un lucru este cert însă: oricine va fi principalul adversar al Maiei Sandu, acesta va fi probabil susținut de Moscova. Candidații plasați de sondaje pe locul doi și trei, Igor Dodon și oligarhul fugar Ilan Șor, au legături strânse cu Rusia și Vladimir Putin. Dar, deși retorica lor anti-occidentală și pro-rusă se aseamănă pe alocuri, până acum cei doi erau considerați rivali politici.
Candidatul Moscovei
Dar e posibil ca acest lucru să se schimbe? Și cum ar putea o eventuală alianță a opoziției să influențeze rezultatele alegerilor? Ideea unui candidat comun al opoziției a fost exprimată de câteva săptămâni. Deși membrii blocului „Victorie” al lui Ilan Șor nu au participat la niciuna dintre cele două întâlniri menite să discute opțiunile potențiale, unul dintre principalii reprezentanți ai lui Șor în Moldova, Marina Tauber, a declarat în aprilie că nu „exclude” posibilitatea unui candidat comun.
Deputatul socialist Grigore Novak, însă, spune că echipa lui Ilan Șor „niciodată” nu a făcut parte din negocieri și că, dacă ar fi găsit un candidat comun, blocul „Victorie” nu s-ar încadra sub umbrela acestuia.
Există motive să credem că lucrurile sunt încă destul de neclare în culise. „I-am văzut pe cei de la PSRM și Șor colaborând în mai multe ocazii. Relația lor este clară: sunt împotriva referendumului, ambii promovează propaganda fake news și nu condamnă invazia Rusiei în Ucraina,” spune șeful de cabinet al Maiei Sandu, Adrian Baluțel.
Dar public, PSRM s-a distanțat de Ilan Șor, condamnat la 15 ani pentru frauda bancară de milioane de dolari. El este, de asemenea, acuzat de canalizarea banilor ruși în Moldova pentru a finanța activitățile partidului și a mitui alegătorii.
În aprilie, autoritățile au confiscat peste un milion de dolari americani după ce au percheziționat călătorii care au participat la lansarea blocului „Victorie” în Rusia. Primul partid al lui Șor, Partidul Șor, a fost dizolvat de Curtea Constituțională anul trecut, după ce a fost acuzat de încercarea de a destabiliza țara în colaborare cu agențiile de informații rusești.
„Suntem un partid clasic, folosim metode diferite,” spune Grigore Novak de la PSRM, în timp ce stă în biroul său cu pereți bej, înconjurat de decorațiuni chinezești și fotografii ale lui Vladimir Putin și liderilor din Azerbaidjan.
Noii favoriți
Dar liderul socialist Igor Dodon este implicat și el într-un proces judiciar. Este acuzat de abuz de autoritate în interesul unui grup infracțional organizat. Iar războiul Rusiei în Ucraina l-a pus într-o poziție delicată din cauza prieteniei sale de lungă durată cu Putin. Dar, deși legăturile dintre Kremlin și PSRM sunt încă puternice, sprijinul Rusiei pentru partid a scăzut în ultimii patru ani, potrivit analistului politic Victor Ciobanu.
„Când Dodon a pierdut ultimele alegeri în fața Maiei Sandu, Rusia a decis să-și schimbe favoritul, care este acum Ilan Șor. Au văzut că era mai eficient. Este, de asemenea, mai ieftin decât să se meargă printr-o structură de partid politic consacrată, cum ar fi PSRM. Iar socialiștii sunt frustrați de acest lucru,” explică Ciobanu.
Fiind o țară mică situată între România și Ucraina, certurile politice din Moldova pot părea, la început, lipsite de interes. Dar adevărul este că ceea ce se întâmplă în alegerile viitoare ar putea stabili un precedent puternic. Până la urmă, Moldova nu este singura țară vizată de propaganda care promovează agenda Rusiei.
Dar încercarea de a limita influența rusă nu este o sarcină ușoară, iar banii nu sunt singurul vector al intereselor Kremlinului în străinătate. Câteva sute de mii de cetățeni moldoveni sunt vorbitori de limbă rusă și consumă media și divertisment în limba rusă, deși româna este limba oficială predată în majoritatea școlilor.
În unele regiuni, ideologia sovietică rămâne adânc înrădăcinată, iar nostalgia pentru era sovietică este propagată la televizor și prin intermediul politicienilor locali. Acest lucru a dus la opinii polarizate cu privire la aderarea Moldovei la UE.
Alegerile prezidențiale „nu sunt ținta principală”
În decembrie, Comisia Europeană a dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare cu Moldova și Ucraina. Iar discuțiile au început oficial pe 21 iunie. De atunci, campaniile de criticare a UE și de discreditare a Maiei Sandu au devenit tot mai puternice. Și nu este o coincidență. Pe 20 octombrie, cetățenii moldoveni nu doar că își vor alege următorul președinte: vor fi, de asemenea, chemați să participe la un referendum pentru a spune dacă sunt de acord ca Moldova să se alăture UE. Acest lucru este ceva ce Rusia încearcă activ să prevină, turnând milioane de dolari în țară.
„Acest referendum și alegerile parlamentare din 2025 sunt ținta principală pentru Kremlin. Nu alegerile prezidențiale,” adaugă Ciobanu. Pentru el, un candidat comun pro-rus la prezidențiale nu a fost niciodată o ipoteză. „Pentru a face ca referendumul să eșueze, este mult mai convenabil pentru Kremlin să aibă mai mulți candidați, care să profite de perioada de campanie și de timpul de emisie pentru a spune că nu ar trebui să ne alăturăm UE,” explică el.
Pentru guvernul moldovean, succesul referendumului ar însemna o legitimitate crescută pentru continuarea negocierilor la nivelul UE. Ar face, de asemenea, mai puțin probabil ca viitorii lideri și guverne să devieze Moldova de pe calea sa către aderarea la UE. Partidele pro-ruse ar putea avea o șansă de a câștiga alegerile parlamentare de anul viitor. „Rezultatele referendumului vor consfinți voința poporului și va fi foarte greu pentru oricine va fi în viitoarele parlamente să le ignore. De aceea, este important să facem referendumul cât mai incluziv posibil,” spune Adrian Baluțel.
Conform estimărilor recente, peste 55% dintre moldoveni intenționează să voteze „da” la referendum. Cu toate acestea, sondajele nu includ de obicei moldovenii care trăiesc în străinătate, care, în general, înclină rezultatele către politici mai occidentale.
„Agenți ai războiului”
Pentru a înclina balanța, figuri pro-ruse răspândesc narațiuni coordonate pentru a ajunge la cât mai mulți cetățeni posibil. Obiectivul este clar: generarea fricii față de apropierea Moldovei de Vest.
„În următoarele săptămâni și luni, partidele pro-ruse cu sprijin din afară vor folosi orice mijloace legale și ilegale la dispoziția lor pentru a distorsiona informațiile despre UE și pentru a prinde oamenii în capcana de a crede informații false despre aceasta. Acesta este cel mai mare pericol pentru referendum până acum,” adaugă Baluțel.
O strategie recentă include descrierea UE și a Statelor Unite ca agenți ai războiului. Acest lucru a fost documentat pe larg într-un raport publicat recent de ONG-ul WatchDog.
„Publicul este inoculat cu ideea că un vot pro-UE este un vot pro-război și că boicotarea referendumului este un vot pentru pace,” se arată în raportul ONG-ului. Organizația a monitorizat că, pe parcursul a 15 zile, Igor Dodon, Ilan Șor, precum și fostul prim-ministru Ion Chicu, fostul guvernator regional al Găgăuziei Irina Vlah și purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus Maria Zakharova, au propagat cu toții acest punct de vedere.
Acuzarea Maiei Sandu că își trage țara în război, în timp ce nu denunță acțiunile Rusiei în Ucraina, poate părea surprinzătoare la început. Analiștii WatchDog au concluzionat: „Unii ar putea spune că acesta este apogeul ipocriziei, dar este doar o metodă folosită în războiul hibrid. Agitatorii campaniilor menite să influențeze opinia publică moldovenească urmează strict metodele propagandei naziste: „o minciună, oricât de mare ar fi, va fi crezută dacă este repetată de un număr suficient de ori.”
Tăierea crengii de sub picioarele Rusiei
Guvernul moldovean, susținut de aliații săi occidentali, încearcă activ să lupte în acest război hibrid. Acest lucru include sancționarea și interzicerea partidelor afiliate cu Rusia și închiderea instituțiilor media care răspândesc propaganda rusă.
O lege privind trădarea de stat a fost modificată recent și ar putea duce la sancționarea membrilor blocului „Victoria” pentru întâlnirea lor la Moscova. Și unele partide ar putea fi în curând interzise, urmând modelul partidului Șor din 2023.
Cât de eficiente vor fi aceste metode rămâne de văzut. „Blocul Victoria poate fi rebranduit în 24 de ore. Avem în jur de 80 de partide, este foarte ușor să cumperi unul dintre ele,” spune Victor Ciobanu. Pe măsură ce măsurile de tăiere a crengii de sub picioarele Rusiei devin mai intense, Maia Sandu se confruntă, de asemenea, cu critici atât interne, cât și externe, inclusiv din partea unor organizații occidentale. Deși guvernul neagă că ar încălca vreun principiu democratic, a fost criticat pentru noua lege privind trădarea de patrie, pentru închiderea instituțiilor media fără o decizie judecătorească sau pentru unele limitări ale libertății de exprimare.
Mulți în Moldova văd însă aceasta ca pe o măsură necesară pentru a preveni ca politicienii pro-ruși să preia conducerea.
„Suntem într-un război hibrid, și într-un război poate exista o anumită cenzură,” recunoaște Ciobanu. „Nu vreau să mă trezesc în 2025 și să mă găsesc cu un parlament care să-mi spună că ne era mai bine în Uniunea Sovietică.”
Autoare: Maria Gerth-Niculescu /JournoBirds
