Rezultatele referendumului constituțional din 20 octombrie au luat prin surprindere atât clasa politică, cât și societatea. Diferența dintre cei care au votat DA și cei care au spus NU este de doar 11,6 mii de voturi. În unele regiuni, unde populația la scrutine, de obicei, susținea candidați pro-europeni, au fost înregistrate rezultate cu totul surprinzătoare.
Moldova.org a vorbit cu jurnaliști din Cahul, Bălți, Ungheni dar și regiunea transnistreană pentru a vedea cum stau lucrurile la firul ierbii.
Regiunea transnistreană, cea pro-europeană?
La secțiile de votare destinate locuitorilor din stânga Nistrului la referendumul constituțional și alegerea președintelui s-au prezentat 15 526 de alegători (spre comparație de alegerile parlamentare anticipate din 2021 au participat 28 791 de alegători). Dintre cei care s-au prezentat la urne 4816 ( 31%) au votat „Da” modificării Constituției, iar 10 710 votat împotrivă. Procentul celor care au susținut modificarea Constituției a fost mai mare celui înregistrat în unele raioane de nord, cum ar fi Ocnița( 21%) sau Dondușeni (27%).
Cât privește rezultatul scrutinului, jurnalista spune că a fost înregistrat cel mai bun scor proeuropean exprimat de locuitorii din stânga Nistrului. 37,4 % din voturile exprimate sau peste 5800 de persoane au susținut vectorul european.
Irina Tabaranu, co-fondatoarea platformei media „Zona de Securitate”, s-a aflat la Varnița, unde au fost deschise secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Spune că scrutinul i-a lăsat o impresie bună. Spre deosebire de scrutinele anterioare, nu a observat transportarea organizată a alegătorilor, iar oamenii au fost mult mai deschiși. „Am primit foarte puține refuzuri de a discuta, chiar și de la persoanele care aveau o viziune pro rusă. Ei vorbeau și spuneau de ce au acea viziune”, explică Irina.
Irina crede că rezultatele scrutinului sunt și din cauza apropierii geografice de război.
„Oamenii din regiunea transnistreană au simțit mai intens ce înseamnă să fii nesiguranță, ce înseamnă să fii atât de aproape de front, de câmpul de lupte. Eu cred că ei au înțeles mai mult importanța votului”, spune Irina.
Jurnalista de la „Zona de Securitate” insistă că oamenii din stânga Nistrului trebuie să fie încurajați mereu să participe la scrutinele naționale. Potrivit Irinei, ei nu mai trebuie văzuți doar „ca o regiune pro-rusă și spălată pe creier”.
„Vedem că la Comrat situația este și mai urâtă și mai tristă. Au fost mult mai mulți alegători în Găgăuzia decât în regiunea transnistreană. Dar cei care au votat DA în Găgăuzia la referendum au fost 2000 oameni (n.red. 2985 din 57847 alegători), dar în regiunea transnistreană au fost cinci mii. Cinci mii din 16 000 au votat pentru.”
Totodată, Irina Tăbăranu a recunoscut că nu a rămas șocată de rezultatele scrutinului, pentru că oamenii nu au fost pregătiți informațional. „Eu activez în zona de securitate și am foarte multe deplasări în satele din apropierea regiunii transnistrene, eu am fost conștientă că acest referendum a fost prea nepregătit. Oamenii nu cunoșteau ce înseamnă schimbarea Constituției în vederea aderării R. Moldova la Uniunea Europeană. Oamenii au fost mințiți dacă există vreo legătură dintre aderarea la UE și statutul de neutralitate. Statutul acesta de neutralitate nu este înțeles de nimeni pe deplin”, a spus ea.
Irina mai spune că în opinia ei, instituțiile statului au fost copleșite de toate schemele și toate încercările Rusiei de a destabiliza situația din Republica Moldova. „Și uite, avem un referendum la limită. Eu cred că noi ca societate trebuie să învățăm un lucru din rezultatul acesta. Că trebuie să spunem ce nu ne place la timp potrivit”, a conchis ea.
Ungheni: „Am fost șocați”
Natalia Rîbcic-Morari, redactoră șefă-adjunctă la publicația „Unghiul” din Ungheni, recunoaște că a fost surprinsă de rezultatele referendumului înregistrate în raion. Aici doar 43,25 % din votanți au spus DA modificării Constituției.
„Pentru mine a fost șoc, având în vedere că raionul, dar cel mai mult orașul, a absorbit cele mai multe proiecte europene. Noi avem acest rezultat în condițiile în care suntem la frontieră cu Uniunea Europeană. Oamenii beneficiază de această apropiere europeană, cred că unghenenii cel mai mult se deplasează la Iași. Adică, chiar nu era de așteptat diferența asta de mare de scor la referendum”, spune jurnalista.
Natalia crede că scorul a fost dictat de faptul că locuitorii raionului au fost copleșiți de valul de știri false despre UE.
„Eu nu am viza de reședință în oraș. Am votat în satul de baștină și eu ascultam oamenii din autobuz. Ei foarte mult au fost influențați de știrile false. Adică, au prins la public știrile astea false, cum că o să ne vândă pământul, că vine LGBT-ul și peste noapte din femeie o să devenim bărbați și invers. Chestiile astea au prins extraordinar la public. S-a manipulat, s-a făcut valul acesta de știri false”, explică ea.
Jurnalista mai spune că manipularea a avut loc chiar dacă presa națională, dar și cea locală a scris materiale explicative și de demontare a miturilor. „Noi preluam materialele de la «Stop Fals » și alte portaluri. În ziar am făcut o rubrică „ABC European”, în care scriam despre legile din Uniunea Europeană, scriam despre instituțiile europene. Și chiar nu ne-am gândit că pot fi rezultatele astea”, a adăugat jurnalista.
Potrivit ei, rezultatele acestui scrutin trebuie percepute ca o lecție, în urma căreia au de tras concluzii atât politicienii, cât și societatea. „Eu nu știu unde s-a greșit și cum s-a greșit, dar asta e o lecție foarte importantă pentru noi ca să asimilăm informația și să depunem și mai multe eforturi ca oamenii să înțeleagă importanța acestui proces”, a adăugat Natalia.
Cahul, „situație alarmantă”
Ștefan Boitan, director executiv „Ziua de azi” de la Cahul, spune că deși datele CEC arată că în raion 56,19% din votați au răspuns NU la referendum, datele colectate de portal de la secțiile de votare arată că acest procentaj este mult mai mare în oraș.
„Situația în municipiu este mai alarmantă. Datele noastre interne arată că în municipiul 63,81% au votat împotrivă. Este vorba despre municipiul Cahul, care alături de Ungheni, de patru ani este beneficiar al programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie” în valoare de peste 23 de milioane de euro, dar și de alte proiecte europene. Noi avem antreprenori beneficiari de fonduri europene. România care ne acordă susținere”, spune jurnalistul.
Ștefan spune că aceste rezultate au fost previzibile pentru jurnaliștii de la portalul său, pentru că oamenii din regiune au fost dezinformați.
„Oamenii sunt creduli și sunt dezinformați. Acesta este cred că e principalul motiv. Noi suntem o zonă specifică. Aici oamenii sunt cu temperament și foarte tare reacționează la unele subiecte care îi ating”, spune jurnalistul.
Una din narativele care a impactat cel mai mult rezultatele la referendum, în opinia lui Ștefan, a fost că acest plebiscit a fost organizat în favoarea Maiei Sandu pentru a câștiga un nou mandat de președintă.. „Deci referendumul a fost perceput ca un exercițiu al unui candidat electoral. Este unul din narativele care intens a circulat în zona noastră”, explică jurnalistul.
Totodată, el ține să precizeze că cifrele referendumului nicidecum nu reprezintă viziunea localnicilor. „Cu certitudine viziunea pro-europeană prevalează cea antieuropeană, doar că dezinformările și narativele care au fost vehiculate și-au făcut efectul”, adaugă el. „Oamenii activi pe rețelele sociale au scris că sunt dezamăgiți. Noi am văzut foarte mulți postări de genul «Rușine pentru Cahul»”, povestește el.
În opinia sa, campania de informare privind desfășurarea referendumului a fost una ineficientă. „Să aduni oamenii la Palatul de Cultură, ca să vină câțiva oameni, nu e cel mai eficient. Metoda de lucru «de la ușă la ușă» sau «de la poartă la poartă» e mult mai eficientă”, a conchis el.
Bălți, de ce Renato Usatîi a luat mai puțin decât Maia Sandu
Olga Popșoi, care activează la publicația ESP din Bălți, spune că rezultatele la referendumul din 20 octombrie la Bălți au fost previzibile. Aici 70.58% au votat împotrivă, iar 29.42% au spus DA modificării Constituției.
„Rezultatul a fost unul așteptat, pentru că la Bălți cel mai des la alegeri au câștigat, mai întâi, comuniștii, iar mai apoi socialiștii. Și chiar alegerile prezidențiale au arătat că PSRM a fost preferat de alegătorii de aici”, spune ea.
Olga crede că votul exprimat la referendumul de la Bălți a fost unul mai mult „de protest împotriva actualei guvernări”. „Dacă e să ne uităm puțin mai în urmă, de exemplu, noi avem o problemă în oraș cu strada Kiev, care e închisă de mai mulți ani, și a venit dna Sandu, a venit dl Spînu, dna Gavriliță, toți au promis ajutor la reparația străzii, dar până astăzi această stradă e închisă. Și, iată, locuitorii din Bălți au această preconcepție că guvernarea are nevoie de orașul Bălți doar la alegeri, dar în general pe ei nu îi interesează că acesta este cel de-al doilea ca mărime oraș și că aici sunt necesare investiții… Și iată există o reacție de genul «dacă ei nu au nevoie de noi, nici ei nu ne trebuiesc nouă»”, explică ea.
Totodată, Olga povestește că din observațiile sale personale, dar și din comentariile apărute pe site, se poate spune că cei care spus NU la referendum nu susțin nici aderarea la Rusia, dar nici integrarea în UE. „Chiar și în discuțiile cu cunoscuții mei, eu am observat că ei spun «dați-ne gaz cu patru lei și încălzire cu 1200 de lei. Și asta e tot. Nu avem nevoie nici de compensațiile voastre»”, povestește Olga.
Deși pentru mulți ar putea surprinzător că fostul primar Renato Usatîi a acumulat mai puține voturi la Bălți decât Maia Sandu (18,% vs 21,1%), Olga are o explicație.
„Prima dată el s-a supărat că la precedentele alegeri prezidențiale, locuitorii orașului nu l-au susținut. Dar atunci locuitorii nu l-au votat pentru că au vrut ca el să rămână primar. Și atunci el a plecat. Atunci a fost o dezamăgire pentru orășeni. Și a doua dezamăgire a fost acum, când el a spus că va fi alături de actualul primar Alexandr Petcov, apoi a venit la cea de-a șasea ședință a consiliului și a spus că pleacă pentru a se pregăti pentru prezidențiale”, explică Olga Popșoi.
