„Dezamăgirea este doar de moment”
cinci lideri de opinie, despre rezultatele referendumului, sondaje și dezamăgire
Rezultatele referendumului din 20 octombrie au dat palpitații întregii țări. 50,38% dintre moldoveni au zis DA Europei, în timp ce sondajele promiteau un scor de 60%. Mulți moldoveni s-au arătat surprinși și dezamăgiți de rezultat. Moldova.org a stat de vorbă cu câțiva lideri de opinie pentru a înțelege cum s-a ajuns la acest rezultat, dar și ce-i de făcut cu... dezamăgirea.
Paula Erizanu
jurnalistă și scriitoare
Referendumul a fost un duș rece care sper să ne trezească pe toți, fie că suntem în clasa politică, în societatea civilă, în mass-media, afaceri sau în alte domenii. Să ne punem fiecare dintre noi întrebarea: ce putem face diferit pentru a-i ajuta pe oameni să trăiască mai bine, să se simtă auziți, să înțeleagă mai mult din lumea în care trăim, să le mărim reziliența la dezinformare, manipulare?
Cred că e verosimilă ideea că s-a cumpărat masiv voturi și aici sunt câteva întrebări:
Cred că e verosimilă ideea că s-a cumpărat masiv voturi și aici sunt câteva întrebări:
- cum oprim aceste cumpărări?
- poate poliția, procuratura să iasă zi de zi în această perioadă să ne spună ce fac, să îi pună în gardă pe cei care își vând votul?
- cum consolidăm Moldova pro-europeană la firul ierbii?
- pot aleșii poporului să meargă și în regiunile pe care nu le consideră ale lor și să intre în dialog cu oamenii de acolo?
- cum putem cu toții să ieșim din bula noastră de confort și să discutăm cu cei cu vederi diferite mai mult, calm, respectuos și cu atenție?
Ion Grosu
expert în comunicare strategică și relații publice
„Apreciez pozitiv rezultatele alegerilor și referendumului. Eu știu că multă lume e supărată, dar Maia Sandu are mai mult decât în primul tur, data trecută - și ca număr de oameni, și ca procent. Referendumul a trecut, în pofida unui atac fără precedent la procesul democratic din Republica Moldova.
Sunt multe întrebări privind ieșirea asta masivă la vot. Așteptăm datele pe secțiile de votare să vedem de unde au ieșit atâția oameni, inclusiv tineri. Pe unele categorie de vârste prezența a fost de 82% la nivel național. Asta e ceva fantastic, de domeniul Ceceniei sau Coreei. Dar e posibil să existe și o motivație emoțională legată de un sentiment de protest pe anumite audiențe. Și eu cred că semnalul ăsta, el trebuie înțeles și analizat de guvernare, în special înainte la doilea tur, care se anunță unul foarte interesant.”
Sunt multe întrebări privind ieșirea asta masivă la vot. Așteptăm datele pe secțiile de votare să vedem de unde au ieșit atâția oameni, inclusiv tineri. Pe unele categorie de vârste prezența a fost de 82% la nivel național. Asta e ceva fantastic, de domeniul Ceceniei sau Coreei. Dar e posibil să existe și o motivație emoțională legată de un sentiment de protest pe anumite audiențe. Și eu cred că semnalul ăsta, el trebuie înțeles și analizat de guvernare, în special înainte la doilea tur, care se anunță unul foarte interesant.”
Ion Grosu, despre rezultatele sondajelor
„Acestea reflectă atitudinea oamenilor care sunt de acord să răspundă la întrebările de la sondaj. Tot timpul este o pondere de deciși mai mare în sondaje și e foarte greu să estimezi procentul de oameni care o să iasă la vot.
Judecând după situația raportată de CEC, este clar că o mulțime de oameni din categoria celor care sunt indeciși sau care nu participă obicei la sondaje, au participat de data asta la vot, fiind, probabil, motivați de alte instrumente de motivare. Astfel, ei nu puteau fi cuprinși în sondaje, pentru că omul care e motivat financiar să meargă la vot, el nu neapărat știe când și pe cine să voteze, cu două săptămâni înainte de asta.”
Judecând după situația raportată de CEC, este clar că o mulțime de oameni din categoria celor care sunt indeciși sau care nu participă obicei la sondaje, au participat de data asta la vot, fiind, probabil, motivați de alte instrumente de motivare. Astfel, ei nu puteau fi cuprinși în sondaje, pentru că omul care e motivat financiar să meargă la vot, el nu neapărat știe când și pe cine să voteze, cu două săptămâni înainte de asta.”
„Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, pe lângă voturile furate este un vot masiv de protest și el trebuie luat în calcul și analizat”
Grosu adaugă că pe lângă oamenii motivați să iasă financiar la vot, mai există câteva fenomene - creșterea intenției de vot pentru Stoianoglo, dar și un element de migrare a voturilor către candidatul mai puternic. „Cu două luni în urmă intenția de vot pentru Stoianoglo era foarte mică. Nu toți știau că el e candidat... Și în fiecare săptămână intenția de vot pentru el a crescut. Respectiv, ce-au prins sondajele acum o săptămână sau două săptămâni, evident că e mai puțin decât ceea ce e acum. Plus, a fost un element de coagulare. Anumiți candidați, cum e Chicu, aveau în sondaje avea un procent mai mare. Totuși, susținătorii lui au mers, probabil, spre Stoianoglo sau spre Irina Vlah, e greu de spus acum. Sunt anumite ajustări pe care sondajele nu le-au prins. Dar, totuși, prezența la vot pe mine tare mă alarmează și în sensul ăsta, eu cred că Instituțiile Statului trebuie să analizeze și să ne dea un răspuns foarte clar de unde această prezență, cum ea s-a materializat.”
Grosu mai adaugă că am avut parte de o campanie electorală relativ „cuminte”, fără dezbateri, conflicte sau informații compromițătoare despre candidați.
„În sensul ăsta este un succes că moldovenii, în pofida la toată presiunea asta, au reușit să voteze mai mult decât au furat oponenții. Dar nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, pe lângă voturile furate este un vot masiv de protest și el trebuie luat în calcul și analizat. Dar eu nu știu cine acum are capacitatea să pună deoparte influența non-democratică de votul democratic.
Și în sensul ăsta noi am ratat șansa să avem o imagine corectă a societății pentru că e clar că o mulțime de oameni care au votat au făcut-o motivați de alte chestii decât convingerea lor personală.”
Grosu mai adaugă că am avut parte de o campanie electorală relativ „cuminte”, fără dezbateri, conflicte sau informații compromițătoare despre candidați.
„În sensul ăsta este un succes că moldovenii, în pofida la toată presiunea asta, au reușit să voteze mai mult decât au furat oponenții. Dar nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, pe lângă voturile furate este un vot masiv de protest și el trebuie luat în calcul și analizat. Dar eu nu știu cine acum are capacitatea să pună deoparte influența non-democratică de votul democratic.
Și în sensul ăsta noi am ratat șansa să avem o imagine corectă a societății pentru că e clar că o mulțime de oameni care au votat au făcut-o motivați de alte chestii decât convingerea lor personală.”
Veaceslav Ioniță
economist
Veaceslav Ioniță spune că rezultatele alegerilor prezidențiale nu au fost o surpriză pentru el. „Referitor la referendum sunt extrem de amărât, decepționat și furios. Și am să explic din ce cauză. Republica Moldova este o țară pro-europeană. Noi am avut în 2020 un vot masiv pro-european. În toate sondajele cetățenii noștri au o adeziune pro-europeană puternică. Și un actor politic, egoist și neinspirat, nu știu cine l-a sfătuit să facă această acțiune negândită, a considerat că în scopuri personale, pentru a-și rezolva problema de rating, să folosească referendumul ca un căluț de tracțiune. Sau să folosească imaginea UE pentru ca să-și îmbunătățească imaginea șifonată inclusiv de calitatea îndoielnică a miniștrilor care guvernează această țară.”
Ioniță adaugă că în această situație nu trebuie învinovățiți cetățenii, iar referendumul și alegerile prezidențiale nu trebuiau să fie „amestecate”.
Ioniță adaugă că în această situație nu trebuie învinovățiți cetățenii, iar referendumul și alegerile prezidențiale nu trebuiau să fie „amestecate”.
Veaceslav Ioniță, despre procesul ireversibil de integrare europeană a Moldovei
Ioniță crede că relația Moldovei cu UE e nevoie de un consens mai larg al societății. „Să ne adunăm noi toți, cum a fost în 2005. Lumea a uitat, cum comuniștilor le-a dat în cap? Să ne așeze, să semneze, tot Parlamentul a semnat în document atunci, o unică dată în istoria Moldovei.” Acesta se referă la 25 martie 2005, când Parlamentul a votat printr-un larg consens Declarația cu privire la Integrarea Europeană a Republicii Moldova.
„Procesul de integrare europeană nu este privatizat de nimeni. Este o aspirație a poporului Republicii Moldova. Noi, încă câte partide o să le dăm la lada de gunoi până o să intrăm în Uniunea Europeană”, adaugă Veaceslav Ioniță.
Acesta crede că în proces trebuie inclusă toată societatea, mediul academic și experții.
„Eu consider Republica Moldova o societate sănătoasă care de fiecare dată și-a manifestat voința atunci când a trebuit. Republica Moldova a demonstrat de câteva ori întregii lumi că avem o democrație autentică. Chiar cu jaful miliardului, cu hopuri, cu de toate, dar noi mergem înainte.”
„Noi suntem văzuți de oamenii din spațiul ex-sovietic ca europeni. Iar noi ne uităm la ei cam așa cum se uită nemții la noi. Sunt optimist. Niciun guvern nu poate să oprească dorința cetățenilor noștri de a fi în Uniunea Europeană. Oricâte prostii ar face, cât ne-or fura, la câte jafuri bancare și energetice și i-ar duce capul, nu pot stopa aspirația europeană cetățenilor noștri.”
„Procesul de integrare europeană nu este privatizat de nimeni. Este o aspirație a poporului Republicii Moldova. Noi, încă câte partide o să le dăm la lada de gunoi până o să intrăm în Uniunea Europeană”, adaugă Veaceslav Ioniță.
Acesta crede că în proces trebuie inclusă toată societatea, mediul academic și experții.
„Eu consider Republica Moldova o societate sănătoasă care de fiecare dată și-a manifestat voința atunci când a trebuit. Republica Moldova a demonstrat de câteva ori întregii lumi că avem o democrație autentică. Chiar cu jaful miliardului, cu hopuri, cu de toate, dar noi mergem înainte.”
„Noi suntem văzuți de oamenii din spațiul ex-sovietic ca europeni. Iar noi ne uităm la ei cam așa cum se uită nemții la noi. Sunt optimist. Niciun guvern nu poate să oprească dorința cetățenilor noștri de a fi în Uniunea Europeană. Oricâte prostii ar face, cât ne-or fura, la câte jafuri bancare și energetice și i-ar duce capul, nu pot stopa aspirația europeană cetățenilor noștri.”
Angela Grămadă
președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA)
„La prezidențiale, pe mine nu m-au mirat rezultatele. Adică era de așteptat că Maia Sandu va ieși pe primul loc, că bătălia pentru locul 2 va fi mimată. Și asta s-a văzut din modul în care au fost organizate dezbaterile. Și nu era vina presei, dar era vina candidaților, că ei nu doreau să concureze între ei.
Și asta este important, pentru că din start îți dădea senzația că există acolo o înțelegere între ei de a nu se ataca reciproc. Adică de parcă oricine ar fi ieșit pe locul 2 nu conta prea mult.
Cât despre referendum, eu nu m-am așteptat că cei care au ieșit în interiorul Republicii Moldova vor vota atât de mult NU. Adică eu mă gândeam că cei care nu vor să voteze DA vor boicota referendumul. Adică de ce ai face un efort ca să mai preiei buletinul și să votezi nu în condițiile în care anumite formațiuni politice te-au încurajat să boicotezi?
Însă din punctul lor de vedere era logic să se exprime și să-și exprime și fricile față de Uniunea Europeană sau față de ceva ce nu cunosc.
Și bănuiesc eu că vine în majoritatea cazurilor, nu vreau să generalizez, de la acele persoane care nu au călătorit în Uniunea Europeană și care s-au predat acelor frici care le-au fost induse de către concurenții electorali.”
Și asta este important, pentru că din start îți dădea senzația că există acolo o înțelegere între ei de a nu se ataca reciproc. Adică de parcă oricine ar fi ieșit pe locul 2 nu conta prea mult.
Cât despre referendum, eu nu m-am așteptat că cei care au ieșit în interiorul Republicii Moldova vor vota atât de mult NU. Adică eu mă gândeam că cei care nu vor să voteze DA vor boicota referendumul. Adică de ce ai face un efort ca să mai preiei buletinul și să votezi nu în condițiile în care anumite formațiuni politice te-au încurajat să boicotezi?
Însă din punctul lor de vedere era logic să se exprime și să-și exprime și fricile față de Uniunea Europeană sau față de ceva ce nu cunosc.
Și bănuiesc eu că vine în majoritatea cazurilor, nu vreau să generalizez, de la acele persoane care nu au călătorit în Uniunea Europeană și care s-au predat acelor frici care le-au fost induse de către concurenții electorali.”
„Faptul că a ieșit la limită referendumul creează foarte mari complicații pentru actuala guvernare, dar creează complicații în același timp și pentru partidele mici care s-au angrenat în acea campanie, cum ar fi Blocul «Împreună». Pentru că ele tot au o viziune pro-europeană clară și pentru că, de fapt, această viziune pro-europeană va fi pilonul central al platformelor lor electorale în viitoare campaniei pentru alegerile parlamentare. Deci și ele vor avea o problemă în a explica oamenilor de ce în continuare se insistă pe acest drum european dacă legitimitatea subiectului integrarea europeană este destul de fragilă.
Și vor avea destul de multă muniție formațiunile acestea care au încurajat boicotarea, care au încurajat votul NU, care au spus «Nu acum».
Și vor avea destul de multă muniție formațiunile acestea care au încurajat boicotarea, care au încurajat votul NU, care au spus «Nu acum».
„De ce tu vrei să beneficiezi de aceste avantaje, oportunități, dar pentru ceilalți care te votează, tu nu vrei același lucru?”
Și mai am o problemă aici la partea aceasta de candidați politici care au spus «Nu acum». Și printre aceștia se regăsesc și pe Stoianoglo, și pe Tarlev, care au cetățenie română și care atunci când au fost întrebați de jurnaliști de ce sunt și cetățeni români, ei au spus că cetățenia română oferă avantaje, oportunități, beneficii și așa mai departe. Dar de ce tu vrei să beneficiezi de aceste avantaje, oportunități, dar pentru ceilalți care te votează, tu nu vrei același lucru?
Pentru mine creează disonanță cognitivă între ceea ce promovezi și ceea ce faci. Și îmi se pare că asta nu a înțeles alegătorul acestor candidați. Că ei au fost pur și simplu folosiți, chiar și trădați în anumite momente. Pentru ceilalți ei nu și-au dorit aceleași oportunități.”
Pentru mine creează disonanță cognitivă între ceea ce promovezi și ceea ce faci. Și îmi se pare că asta nu a înțeles alegătorul acestor candidați. Că ei au fost pur și simplu folosiți, chiar și trădați în anumite momente. Pentru ceilalți ei nu și-au dorit aceleași oportunități.”
„Steaua politică se educă de către populație inclusiv”
„Le recomand oamenilor să nu-i asculte pe politicienii care spun că mai avem de dat doar o luptă și să se gândească la faptul că pentru democrație trebuie să lupți continuu, adică nu odată într-un singur tur de scrutin. Democrația trebuie confirmată și apetitul pentru democrație trebuie confirmat din când în când. Dezamăgirea este doar de moment, iar după aceea îți sufleci mânecile și începi să faci ceea ce ai fost pregătit să faci, ceea ce ai învățat. Mergi mai departe pur și simplu, adică nu stai și aștepți să răsare o nouă steaua politică. Steaua politică se educă de către populație inclusiv.”
Dumitru Ciorici
jurnalist
„Am putea să ne uităm la acest scrutin ca la un meci de fotbal. Nu s-a jucat foarte bine, nu s-a jucat inteligent, campania nu a fost foarte bună, dar tot ce contează este rezultatul. Rezultatul este unul pozitiv, deci, pozitiv pentru partida pro-europeană.
Sper să nu mai avem surprize pe drum la renumărare sau la transportarea buletinelor. Știind cât de mare a fost interferența rusească, mă aștept la orice.
Pe partea de alegeri prezidențiale, eu nu văd mari surprize. Era clar că votul va fi cam în această marjă.
Din calculul pe care l-am făcut eu, marja era între 42% și 48%. A luat scorul minim din această marjă pentru că, din punctul meu de vedere, avem o masă de circa 150.000 de oameni, cel puțin, care au apărut la vot de nicăieri și ei au schimbat așezarea inițială. Au răsturnat scorul pentru referendum. Presupun că este vorba de rețeaua de interferență rusească. A existat și un vot de protest împotriva guvernării. Doar că eu nu i-aș da o pondere atât de mare pe cât încearcă să o facă propagandiștii.”
Sper să nu mai avem surprize pe drum la renumărare sau la transportarea buletinelor. Știind cât de mare a fost interferența rusească, mă aștept la orice.
Pe partea de alegeri prezidențiale, eu nu văd mari surprize. Era clar că votul va fi cam în această marjă.
Din calculul pe care l-am făcut eu, marja era între 42% și 48%. A luat scorul minim din această marjă pentru că, din punctul meu de vedere, avem o masă de circa 150.000 de oameni, cel puțin, care au apărut la vot de nicăieri și ei au schimbat așezarea inițială. Au răsturnat scorul pentru referendum. Presupun că este vorba de rețeaua de interferență rusească. A existat și un vot de protest împotriva guvernării. Doar că eu nu i-aș da o pondere atât de mare pe cât încearcă să o facă propagandiștii.”
Dumitru Ciorici, despre dezamăgire
„Nu cred că ar trebui să arătăm cu degetul. Cred că trebuie să învățăm lecțiile.
Toată lumea trebuie să vină la vot pentru că ne aflăm într-o zonă de influență rusească și ei nu vor ceda cu una-cu două.
Desprinderea de trecută e complicată, trebuie să investim în educația copiilor, în educația noastră, în gândire critică.
În continuare, e o bătălie care o să se dea câteva generații și la următoarele alegeri, și peste patru ani, pentru că așa se fac schimbările mari, strategice, ele nu se fac la niște alegeri. Ele se fac la câteva cicluri de alegeri. Noi am pornit pe un drum în 2009, am continuat în 2014, am ales același lucru în 2019-2021, când au fost acele alegeri. S-ar putea să mai avem niște cicluri electorale în care să fim deturnați din drum? Asta e. Nu putem să ne plângem de milă acum.”
Toată lumea trebuie să vină la vot pentru că ne aflăm într-o zonă de influență rusească și ei nu vor ceda cu una-cu două.
Desprinderea de trecută e complicată, trebuie să investim în educația copiilor, în educația noastră, în gândire critică.
În continuare, e o bătălie care o să se dea câteva generații și la următoarele alegeri, și peste patru ani, pentru că așa se fac schimbările mari, strategice, ele nu se fac la niște alegeri. Ele se fac la câteva cicluri de alegeri. Noi am pornit pe un drum în 2009, am continuat în 2014, am ales același lucru în 2019-2021, când au fost acele alegeri. S-ar putea să mai avem niște cicluri electorale în care să fim deturnați din drum? Asta e. Nu putem să ne plângem de milă acum.”
