La școală, profesorii de matematică ne spuneau: „Matematica este regina tuturor științelor!”, citându-l pe Gauss. Cu toate acestea, rata de promovare la această materie în ultimii ani a scăzut. Rezultatele la ultima sesiune de examene a clasei a noua la matematică arată că doar 95% din elevii examinați au promovat examenul după sesiunea suplimentară, comparativ cu 99% în 2023. Așadar, dacă în 2023 restanțieri au rămas 326 de elevi, în 2024 numărul lor a crescut la 1401. În premieră, după sesiunea suplimentară din august a mai fost organizată încă una.
De ce a scăzut rata de succes la matematică în acest an? Ce măsuri ia Agenția Națională pentru Curriculum și Educație (ANCE) pentru a ajuta elevii? Și care este importanța acestui obiect de studiu? Află răspunsurile în articolul nostru.
Examenele naționale de absolvire a gimnaziului au funcția de certificare a nivelului de cunoștințe și competențe de bază ale elevilor la finele acestui nivel de învățământ și sunt organizate în baza art. 29, art.44 din Codul educației al Republicii Moldova. Ele sunt obligatorii pentru fiecare elev al acestui nivel de învățământ.
De ce mai mulți elevi de gimnaziu pică examenul la matematică?
La prezentarea rezultatelor prealabile a examenelor gimnaziale ministrul Educației, Dan Perciun a declarat că una dintre cauze ar fi evaluarea detaliată a centrelor de examinare. „Avem 8 raioane în care noi am făcut această evaluare puțin mai detaliat și asta în condițiile în care noi am reevaluat doar 30% din lucrări. Dacă noi am fi reevaluat mai mult, cifrele ar fi arătat și mai dramatic.”
Reevaluarea examenelor s-a realizat în raioanele unde diferența de promovare a examenului de clasa a noua și a celor de bacalaureat era cea mai mare. Lilia Ivanov, directoare Agenției Naționale pentru Curriculum și Educație, declară că: „În unele raioane, în cadrul examenului de gimnaziu, rata de promovare era de aproape 100%. Ce se întâmplă cu acești elevi? De ce în clasa a IX-a totul a fost bine, așa ne arată datele. Ceva se întâmplă cu ei la liceu? Aceiași elevi când ajung în clasa a XII-a, nu toți reușesc să promoveze examenul de bacalaureat. În unele raioane, această diferență este foarte mare, de până la 30%.”
„Se copiază ca în codru”
O altă posibilă cauză ar fi fost introducerea camerelor de luat vederi la examenele de absolvire a gimnaziului.
În 2023, în Regulamentul de susținere a examenelor gimnaziale, punctul 74¹, a fost completat cu „Sălile de examen pot fi echipate cu dispozitive de detectare a metalelor și camere video.”
O reformă similară a fost introdusă în 2013 pentru examenele la bacalaureat. Atunci rata de promovare a scăzut de la 88 la 68%. Atunci, dintre toate materiile, cea mai mică medie se atesta tot la matematică – 5,34.
Lilia Ivanov adaugă că înregistrarea video nu ar fi o noutate pentru unele școli și că problema ar fi în procedura de examinare. „Doar verificarea la acele 30% [n. red: din examene] ne-a confirmat și ne-a demonstrat cât e de grav ce se întâmplă în teritoriu, de fapt, că se copiază ca în codru.”
Soluția propusă
După afișarea rezultatelor la examenele de clasa a noua, și cea mai mică rată de promovare la matematică, la inițiativa ministrului Educației a fost luată decizia de a organiza ore adăugătoare pentru absolvenții claselor gimnaziale. „Domnul ministru a decis că noi putem să ajutăm acești copii, să îmbunătățim calitatea, că ei la anul să nu mai aibă șocul care l-au avut anul acesta și cel puțin să fie pregătiți corect”, declară Lilia Ivanov.
Pe 8 octombrie 2024 Ministerul Educației a anunțat că peste 6000 de elevi vor beneficia de ore suplimentare la matematică. Instruirile vor avea durata de 30-40 de ore și se vor desfășura în grupuri mici de câte 3-4 copii, în cadrul proiectului Îmbunătățirea calității educației cu suportul Băncii Mondiale.
Profesorii care vor preda la aceste ore vor fi selectați la nivel raional. „Dacă într-o școală este o problemă, nu e neapărat problema elevului. Poate în școala aceea nu este un profesor, poate acolo vine cineva pur și simplu și înlocuiește orele”, precizează Lilia Ivanov.
Însă, cum va fi finanțată această inițiativă, încă nu este clar. „Nu vă pot da tare multe detalii, știu doar că ei vor fi remunerați și aici, iarăși, va fi suportul din proiectul Băncii Mondiale”, spune Ivanov.
Surmenaj pentru profesori?
Nelea Rusu predă matematica de 20 de ani la Liceul Teoretic „George Coșbuc” din Bălți. Nu împărtășește entuziasmul acestei inițiative. „Un profesor poate să aibă și două clase de a noua. Și dacă într-o clasă sunt câte 30 de elevi, câte grupuri și câte ore trebuie să pregătească profesorul? Este un surmenaj pentru profesori”, explică Rusu. „Profesorul este pregătit pentru toate modificările. El este dispus să explice copiilor. Dar uneori totul depinde de copil, totul depinde de familie, de atenția părinților și de verificarea lor”, adaugă ea.
Cum vor fi selectați elevii care vor beneficia gratuit de aceste ore suplimentare?
În răspunsul la solicitarea Moldova.org, reprezentantul Agenției Naționale pentru Curriculum și Educație declară că: „Ministerul va organiza o pretestare generală la matematică pentru toți elevii de gimnaziu, la finele lunii februarie. În baza rezultatelor obținute, vor fi selectați elevii cu rezultate mai slabe, indiferent de statutul lor social sau de mediul din care provin.”
Lilia Ivanov precizează că nu există o limită a rezultatelor slabe la nivel de notă. Pretestările vor fi reevaluate și, în baza punctajului, vor fi vizați elevii care au carențe la anumite teme. „Dacă scrieți un test și din acel test veți rezolva doar un singur item și acela greșit, atunci e clar că aveți nevoie de suport. Deci, datele vor fi analizate multiaspectual.”
Nelea Rusu afirmă că una dintre problemele cu care se confruntă este abordarea asistemică a materiei. „Disciplina matematică este una reală, care trebuie studiată zi de zi. Dacă undeva elevul a pierdut firul, rezultă că și interesul se pierde.”
„Trebuie să vă pregătiți mai bine”
Elena este în clasa a zecea. Dar pentru ea nu exista riscul să nu promoveze examenul. Povestește cu tristețe că nu i-a ajuns un singur punct pentru a primi nota zece la examenul la matematică. Totuși, și ea spune că în acest an examenul a fost un pic mai dificil decât ceea ce a văzut din arhiva examenelor gimnaziale. În plus, spune că formularea unor sarcini era confuză. „Testul la matematică a fost cu nivelul dificultății mai sporit decât anii trecuți. Mulți nu au înțeles anume ce trebuie să facă, în timp ce rezolvarea era suficient de ușoară”, spune Elena.
La începutul clasei a noua, clasa Elenei era întâmpinată cu îndemnul: „«Trebuie să vă pregătiți mai bine, mai intensiv, în decursul anului», ne-a spus profesoara de matematică”, povestește ea.
Importanța inteligenței logico-matematice
Mihai Bologan este psihoterapeut. Consideră că examenul la matematică poate fi mai dificil și pentru că nu e o materie „creativă”. „La alte obiecte, precum istoria sau limba română, chiar dacă te blochezi, poți să-ți pui imaginația în mișcare. La matematică, însă, este mai dificil, pentru că dacă ești blocat emoțional, nu vei putea accesa acele părți ale creierului care răspund de gândirea logică”.
În 1983, Howard Gardner lansează teoria inteligențelor multiple. Acesta sugerează că inteligența nu poate fi măsurată doar prin coeficientul inteligenței sau IQ, dar prin diverse metode. Una dintre acestea este inteligența logico-matematică. Ea se referă la capacitatea de a analiza problemele logic, de a efectua operații matematice și de a investiga problemele științifice.
„Matematica este un bun exercițiu pentru a menține, în general, sănătatea creierului, deoarece structurile neuronale ale omului sunt asemănătoare unui sistem electric și au nevoie de antrenament constant”, afirmă specialistul.
Pentru a performa la examenul de matematică, Elena a luat mai multe ore suplimentare. Despre inițiativa Ministerului spune că: „Evident, este o idee foarte bună, pentru că elevii au oportunitatea să se pregătească mai intens, să înțeleagă mai bine și să perceapă informația. Mulți elevi din anii precedenți, așa ca și mine, au plătit pentru a asimila mai bine materia.”
„Uneori, profesorii de matematică se grăbesc foarte mult în timp ce predau. De asemenea, mulți colegi au nevoie de mai multe ore pentru a înțelege o temă”, adaugă ea.
Rezultatul dorit este nota meritată de elev și examinarea profesionistă a lucrărilor de comisiile de evaluare: „Noi am avut rata de promovare 99% și asta ne arată de fapt realitatea? Cred că nu. Și am demonstrat-o că nu”, declara Lilia Ivanov.
